Vf. Toaca – Când pasiunea radio cucerește un apus

Hobby, pasiune… nu mai contează
Când ei vor ceva cu adevărat,
Un zid înalt ca un ostaș de bază,
Un repetor pe munte e greu de urcat.

Acolo sus e lumina din soare…
Ce stă sa apună îngândurat.
RoLink pe Toaca și spre hotare
Și unde radio ce în eter străbat.”

M-am tot gândit ce titlu ar fi mai potrivit pentru povestea proiectului radioamatoricesc de pe Vârful Toaca. A stârnit mult interes și ne doream cu toții ca el să prindă viață, atât prin viu grai mulțumită repetorului, dar mai ales vizual, prin imaginile pe care abia așteptam să le văd din inima Munților Ceahlău.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Însă atunci când lucrurile se leagă și se potrivesc asemenea pieselor unui joc de puzzle, aventura câtorva radioamatori foarte pasionați si cu multă inițiativă, a dus la punerea în funcțiune a Repetorului RoLink de pe Vf. Toaca (frecvența 439.075 Mhz, ton 103,5 Hz și shift -7,6) și montarea unei camerei web lângă restul echipamentelor. Vârful Toaca este al doilea ca mărime din Masivul Ceahlău, după Ocolașul Mare, dar el reprezintă atracția principală a zonei, datorită formei sale piramidale, dar și a scării de acces spre vârf cu cele câteva sute de trepte.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

M-a impresionat efortul pe care l-au depus pentru comunitatea de radioamatori, așa încât am vrut ca povestea lor să fie spusă, dar mai ales văzută, deoarece de fapt, imaginile pe care le-am primit de la Petru – YO3HPC, grăiesc mult. Și pentru că această aventură pe munți, dar și meritul nu-mi aparțin, îl las pe el să ne destăinuie mai jos peripețiile prin care au trecut. Astfel, o parte bună din România se poate auzi, dar și vorbi prin intermediul acestui repetor aflat la altitudinea celor 1904 metri. De asemenea, natura și inima Ceahlăului pot să pătrundă mai usor în sufletele noastre văzând imaginile de acolo:

“Sâmbătă, 22.09.2019! Ca în armată! Adunarea la ora 8 de dimineață în centrul Bicazului. Răspund la apel, Petru -YO3HPC, Gabi – YO8WW, Liviu – YO8TLP, Dragoș (YO8?? aspirant la un indicativ), Denis – YO5DSG și Mirel -YO4OMG. Apelul este complet. Grupa umană este completă și gata de atac! Spun “umană” pentru că Ceahlăul oferă multe taine ce duc la transformări ciudate… o să vedeți.

Vremea pare bună, cu un soare blând de toamnă și vreo șase grade afară. Ordinul de zi: Operațiunea RoLink Toaca! Nu se acceptă înfrângere… dar STOP!

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Mai întâi trebuie făcut inventarul “muniției”. Și uite așa, se umple parcarea de cutii, role de cablu, antene, suporți, alte acareturi de ziceai că suntem la un veritabil târg și nu la o “operațiune militară”. Având în vedere o pățanie trecută, se scoate foaia și pixul, urmând a se striga “catalogul”. Fiecare material prezent este urcat pe loc în mașină. Norocul face ca toate echipamentele necesare să fie acolo și să nu “chiulească” vreunul, motivând că a fost uitat acasă de către tăticul lui.

Plecăm în expediție cu gândul că o să ajungem ușor pe Vf. Toaca. Mai întâi parcurgem drumul cu asfalt impecabil, apoi așa și așa, după care pietriș care treptat se transformă în pietroaie și iar… STOP.

Munteanul arvunit cu o zi înainte, necesar ca să ne furnizeze calul pentru transportul echipamentelor… de fapt, nu și-a mai găsit calul! Motivația a fost aceea că ar avea obiceiul nasol de a fugi în munți cu vreo iapă ce dorește să se iubească în lumina apusului. Înțeleg sentimentele calului, sunt un tip tolerant, dar putea să amâne și el măcar puțin partida de amor. Încercăm să găsim un alt cal undeva, poate la o stână, dar aici ne răspund la apel doar vaci, oi și niște câini. Asta nu este o opțiune.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Încercăm și la schitul din zonă, dar nu răspunde nimeni… aici găsim liniște.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

-Soldați, este nasol! Brigada “transporturi speciale” ne-a abandonat! Frontul trebuie cucerit cu forțe proprii! Trebuie găsite soluții de avarie!

Organizăm rapid un “Think Tank” și hotărâm să încercăm una dintre minunile Ceahlăului. Aici, când nu găsești un cal, oamenii se pot transforma în niște măgăruși de povară. Zis și făcut.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Echipa “măgărușilor” formată Ad-hoc este compusă din Petru (YO3HPC), Liviu (YO8TLP), Mirel (YO4OMG) și Dragoș. Fiecare ia în spinare un bagaj de aproximativ 25 de kilograme și ceva sacoșe pe lângă și, oftând, începem urcușul către platou. Prima serpentină este ca o floare la ureche, la a doua serpentină parcă începe să doară ceva, la a treia serpentină … cred că ceva nu este în regulă. La a parta, deja ne gândim să abandonăm misiunea. Norocul nostru este că dintr-o mică poiană se vede platoul ce nu mai pare așa de departe. Deci, ne ajută niște bomboane, apă… și hai… ciuș înainte.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Ajunși pe platou, panta se domolește, iar priveliștea iți taie respirația. – Da! Merită efortul. În curând ajungem la cabana meteo de la baza vârfului.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus
Cutia prețioasă nu este lăsată din mână

Facem un popas pentru alimentare și odihnă, după care devenim iar oameni. Urmează ultimul hop… atacarea vârfului.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Începem ascensiunea, știind că sunt doar vreo 150-200 metri diferență de nivel, dar pieptiș. După câteva popasuri ajungem și… gata.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Shelter-ul mult așteptat care va găzdui “bestia” ce va face gălăgie în mare parte din Moldova este chiar în fața noastră.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Ne apucăm de treabă, așa că facem găuri în pereți, tragem cabluri, montăm antene și suporți. Desigur, punem și un webcam ce ne va delecta cu imagini de pe vârf, dar și cu scopul de a descuraja eventualii “nepoftiți” la echipamente.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Sunt vreo patru ore de lucru până se lasă seara și obosiți fiind, avem și nu prea avem spor. În final însă, punem repetorul și îi dăm primul start, dar din nou…STOP.

Nici nu pleacă bine în eter undele RoLink-ului, că “vecinul” de cameră, adică repetorul R0 începe să cârâie furios! Stai că nu este a bună! Ăștia doi nu se împacă!

– Ce aveti bre, de împărțit?

Situația se rezolvă relativ rapid, deoarece se găsește vinovatul. Linkul în 5GHz ce ne furnizează internetul din comuna Hangu, aflată la zece kilometri depărtare, se pare că deranjează 145 Mhz. Ciudat! Rămâne în cercetare fenomenul! Este înlocuit rapid cu alt lanț în 5Ghz ce era prevăzut ca back-up. Nu-i grozav, dar își face treaba. În sfârșit avem ROLINK activ pe Toaca! Închidem și coborâm la lumina frontalelor cele 600 de trepte de pe vârf care înlesnesc accesul turiștilor pe unul dintre cele mai frumoase trasee montane și… la somn! Primul obiectiv fusese atins.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Mai este puțin până a doua zi. Dimineața, stăm la baza vârfului și ne bem cafeaua în lumina răsăritului divin. Afară sunt tot vreo șase grade, mai cald ca ieri.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Urcăm repede pe vârf. Ni se pare atât de ușor acum, când spinarea este aproape goală!

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Acolo ne așteaptă un soare frumos, dar noi începem să finisăm ceea ce am început ieri.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Urmează curățenie, pozat de cabluri, probe …în final totul e ok.

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus

Împachetăm, coborâm și facem ceva legături… merge bine la prima impresie. Ajungem iar la “Vagon”, unde lăsaserăm mașina și plecăm. Cum deja se știe, fenomentul se întâmplă invers, de la bolovani la pietriș, apoi asfalt așa și așa, iar în final, asfalt bun. Gata! Misiune îndeplinită! RoLink este activ pe Vf.Toaca. Stai că începe și QTC-ul! Ce fain este să-l asculți de pe drumul ce șerpuiește pe lângă Lacul Bicaz!

Povestea încă nu s-a terminat, deoarece o să revenim curând sus pentru ceva îmbunătățiri, iar Dragos și Denis mai au o surpriză! VA URMA! “

Vf. Toaca - Când pasiunea radio cucerește un apus
Răsplata muntelui

Cam așa ne-a relatat Petru modul cum a decurs aventura pe Vf. Toaca. Le mulțumim pentru efortul depus, dar mai ales vreau să le reamintesc faptul că radioamatorismul din România are nevoie de asemenea oameni.

’73

Cristina – YO7JYL

P.S. Mulțumiri lui Petru YO3HPC pentru poze

YO7 F – Revedere deasupra Piteștiului

Când a fost instalat în urmă cu un an, luna lui Marte nu promitea prea multe condiții de supraviețuire a lui acolo. Așa cum ni s-a întâmplat mai mereu, în special  în ultimul timp, ca la orice lucru bine făcut, vremea de obicei joacă feste: fie este toamnă, frig, ploaie mocănească, fie început timid de primavară și același frig. Pe data de 12 martie 2016 se instala primul repetor din reteaua RoLink pe frecvența 439.100 MHz și ton 103.5 Hz, localizat pe unul din stâlpii nocturnei stadionului Nicolae Dobrin din Pitești.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Este practic cel mai potrivit loc de pe cea mai înaltă treaptă a orașului, iar deschiderea către depărtări este foarte bună, putându-se accesa de la zeci de kilometri distanță. Găsirea locației și autorizarea lui YO7F a fost posibilă cu ajutorul domnului Augustin – YO7AQF și a Clubului Sportiv Municipal YO7KFA. Repetorul a fost testat și a funcționat o perioadă și în podul casei noastre, după care i-am acordat încredere și a luat drumul înălțimii, fiind situat la 65 de metri deasupra stadionului.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Ieri însă, după ce în jumătate de țară s-a declarat cod roșu de caniculă, într-o atmosferă înăbușitoare care vroia să topească asfaltul și bările de fier ale pilonului, am decis că este momentul ideal pentru o revizie ca la carte a repetorului și schimbarea filtrului său duplexor, despre care noi credeam că începe să creeze probleme.  Ideea de a urca la el ne trecuse prin cap încă de prin primavară, însă din lipsă de timp, urmată de concedii sau alte activități prioritare, a fost amânată. Zilele și săptămânile au trecut și peste noi dar și peste el, astfel că dacă nici acum nu puteam ajunge cumva la repetor, probabil s-ar fi făcut tot într-o zi de toamnă cu vreme nefastă.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
Daniel Coco – YO7HHE

În dimineața zilei de duminică, ne-am adunat la baza pilonului câtiva radioamatori, dotați cu cele necesare: eu, Cătălin, Augustin -YO7AQF, Daniel Coco – YO7HHE, Dan -YO7IST împreună cu juniorul și Marian –  YO7HJM.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
Luca, Dan- YO7IST

În timp ce prindeam centura de siguranță, mi-am ridicat privirea spre vârful pilonului gândindu-mă cu oarecare stres ce înseamnă în minute cei șaizeci și cinci de metri pe verticală, cât de sigură este centura, când am urcat ultima oară atât de sus (am copilărit la penultimul etaj al unui bloc turn), ce fac dacă intru în panică pe scară, între cele trei estacade și părându-mi-se că parcă și stâlpul se cam mișcă. Evident că în fața colegilor radioamatori m-am dat vitează, spunând ca mi se pare o nimica toată, că de fapt nu am rău de înălțime și că aș fi vrut să urc la cutia repetorului, încă de la instalarea lui.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

După ce am stabilit că avem cu noi tot ce este necesar, ne-am grăbit cu urcarea numai la gândul că ne va prinde amiaza sus pe pilon și cumplită ar fi încă o deplasare pe scară, în cazul în care ar mai fi nevoie de ceva. Am oprit alimentarea cu energie electrică a repetorului și, unul câte unul, am început să urcăm pe scara de fier. Urcam treaptă cu treaptă și nu știam cum e mai bine: să mă uit în sus, ca să am un reper pentru cât mai am până la final sau să mă uit în jos ca să văd unde pun fiecare picior.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Mașinile din parcare se făceau din ce în ce mai mici, iar un vânticel apărut nu știu de unde, începea să mă încurajeze cu o boare de racoare. Cu fiecare pas către cer, vedeam din ce în ce mai clar faptul că mai am puțin și că, acolo sus, deși soarele vroia să ne topească, simțeam că este mai mult aer față de nivelul solului, lângă asfalt și clădirile de beton.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Asingurându-mă în centură, nu mă mai săturam de privit: la nivelul ochilor se vedea orizontul orașului, cerul albastru, soarele ce arunca o căldură de foc, asemenea unei lave topite și… restul lumii, mult mai mică. Blocurile ca niște cutiuțe cu chibrituri parcă aveau zeci de ochi pătrati, îndreptați spre stadion ca la un meci de fotbal. Undeva în depărtare, în spatele dealurilor care înconjoară orașul, în zilele senine de toamnă fără atmosferă încărcată, se văd munții acoperiți cu fesuri de zăpadă.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Între timp, colegii au desfăcut cutia în care erau stațiile, păstrate impecabil după o iarnă grea, doar șuruburile contragreutăților antenei erau puțin slăbite. Ei au schimbat filtrul duplexor care este ca dimensiuni un pic mai mare decât precedentul, așa că a fost nevoie să se facă încă o gaură în cutie pentru a-l prinde bine în șuruburi.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

De asemenea, au montat și un controler de temperatură care va asigura încălzirea repetorului în perioada rece.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Problema a apărut în momentul în care Cătălin și-a dat seama ca banda metalică OBO necesară pentru prinderea controler-ului în cutie, rămăsese undeva în portbagaj, iar mașina, cu dimensiunile unei jucării, se vedea la baza pilonului.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Oarecum hazlie inițial această situație, încurajându-ne unii pe ceilalți că îl vom lăsa așa doar până în toamnă când vom reveni la el să îi setăm temperatura, momentul a devenit ulterior presant la gândul că totuși este bine să coboare cineva înapoi la mașină pentru a o lua.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7AQF – Augustin

Domnul Augustin ne-a salvat, oferindu-se dumnealui să aducă banda metalică de jos și în același timp, i-a dat indicații  lui Luca, baiatul lui Dan – HO7IST, referitoare la cum să repornească alimentarea cu energie electrică în momentul în care de sus îi vom comunica acest lucru. Soarele se ridicase fix deasupra noastră și ardea din ce în ce mai tare, iar șederea sus pe pilon devenise din ce în ce mai grea.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

După ce a revenit domnul Augustin, pe care fie vorba între noi, l-am admirat enorm pentru acest gest, a fost prins controlerul. Luca, rămas jos la mașină a repornit curentul electric ce alimentează stațiile și repetorul a prins din nou viață.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Am făcut și câteva teste de modulație pentru a ne asigura că merge cum trebuie, iar apoi câteva poze. Știam că testul decisiv va fi la QTC-ul de la ora 17, când timp de aproape două ore va fi permanent în emisie.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Încă o privire de ansamblu a orizontului minunat care se vedea în jurul nostru și soarele neîndurător, ne-au făcut să revenim cu “picioarele pe pământ”.

Coborârea de pe pilon mi s-a părut mai ușoară decât urcarea sau poate gândul că știam deja la ce să mă aștept.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Cu fiecare centimetru care mă apropia de sol, mă încurajam la gândul că ce a fost mai greu a trecut deși mă lovisem de vreo două ori cu genuchii de fiare și mă dureau mâinile de atâta strâns scara în palme.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Ajunsi pe pămant, ne-am uitat din nou către repetor, de parcă nu-l mai văzusem demult și ne-am asigurat din nou că este bine.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7HHE, YO7GQZ, YO7JYL, YO7AQF, TO7HJM

A fost o experiență interesantă alături de niște oameni minunați, dedicați acestei pasiuni și nu doar unui simplu hobby, care au ales voluntar să facă asta într-o zi de duminică, în locul unei băuturi reci la umbră sau răcoarea unei încăperi cu atmosferă controlată.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

’73

Cristina – YO7JYL

Un nou repetor la malul mării

O vorba din strabuni spune: Sa-ti faci iarna car si vara sanie.

Dar noi suntem radioamatori. Nu putem sa facem asa. Asteptam frigul, ploaia sau orice altfel de intemperii ca sa ne apucam de treaba.

Si vremea a venit: 10-11 grade, un vant de te tineai cu greu in picioare, o ploaie care doar statea sa inceapa. Vreme superba de montat antene.

O echipa formata din YO4CPO Vasile, YO4FRF Costel si YO4ISC Cristel au purces catre locul de amplasare al noului repetor in 70 cm la malul marii.

439100.ro

Pe la ora 11, accesul este liber catre inaltimi, vantul parca a mai slabit putin, soarele cu care ne obisnuisem pe litoral se incapatineaza sa-si faca aratata prezenta. Ideal pentru lucru.

Se stabileste locul de amplasare al antenei, Vasile cu multa hotarare urca pe scara si spijinit din spate de Costel incepe sa gaureasca betonul pentru conexpanduri (cu multa grija ca sa nu cada nimic pe jos pentru ca pe acolo mai treceau si masini). Am uitat sa spun, repetorul este amplasat pe pod la Agigea.

Si cum de obicei socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, cablul luat pentru conectarea antenei nu ajunge. Asa ca cel care asigura la sol suportul logistic (YO4ISC) care oricum se plictisea de stat si-a luat picioarele la spinare si a plecat dupa cablu.

Cum problema cu cablu nu a fost foarte complicata de rezolvat, dupa aproximativ vreo doua-trei ore antena este pe pozitie. Vantul parca a stiut ce vrem sa facem si intre timp a inceput sa bata mult mai tare. Noroc ca la locul faptei era Vasile care, cu experienta pe care o are, nu a fost deranjat de vant si a reusit sa instaleze antena intro pozitie pe care eu, sincer, o credeam imposibila cand ne-am apucat de treaba.

Cum problema cea mai grea a fost rezolvata, s-a trecut la partea mai usoara, de instalat in interiorul piciorului podului repetorul. Treaba care doar parea mai usoara. In spatiul acela strimt din piciorul podului apuca-te si cauta un loc de pus o cutie de 700x500x200mm. Mai repede cred ca ar fi gasit acul in carul cu fan. Primul loc unde ar fi putut incapea cutia repetorului, a fost gasit la mai bine de 20 m mai jos fata de locul de amplasare al antenei. Simplu dar nu chiar asa, pentru ca scara de acces din pilon nu permite deschiderea totala a usii. Dar, ca de obicei pentru Vasile si Costel, nu reprezinta o problema asa incat dupa inca o ora de munca si repetorul este pe pozitie. Cablul de antena pozat frumos pe un pat de cabluri gasit in apropiere, alimentarea cu energie facuta si… primele probe.

Raspunde la prima strigare YO4VR, Victor de la Capul Midia. Q5 si peste (daca ar fi existat). Intra in legatura cu noi YO4FYQ Claudiu din Valu lui Traian, YO4SI Mircea din Constanta, YO4BXX Corneliu din Techirghiol, si altii pe care ii rog sa nu se supere ca nu ii identific aici. Claudiu crede ca este la concurs de QRP si da cu 300mW din casa. Si il auzim. Q4.

Tragem concluzia ca functioneaza si incepem sa strangem scule si tot ce mai aveam imprastiat pe acolo si plecam spre casa.

Intre timp soarele apusese de multa vreme. Era ora 19.

Pe drum spre casa, recunosc, ascultam cu mare placere QSO-urile in desfasurare pe repetor. QSO-uri care nu s-au terminat decat in jurul orei 21,15. De prin toata zona Constantei se dadeau controale Q5. Doar Claudiu cu QRP-ul lui mai incasa cate un Q4.

Date tehnice:
Frecventa: 439.025MHz
Shift: -7,6MHz
Ton: 103,5Hz
Statii: Motorola GM950
Sursa: 12V/10A
Sursa back-up: acumulator 12v/18Ah
Duplexor: SQC-450D-N (50W)
Antena: Kathrein 728 888 omnidirectionala 7dBi
Cablu: Andrew CNT-400 25m.
Amplasament: Pod Agigea
Inaltime antena: 66m.

Nu pot sa inchei fara a multumi celor doi care s-au implicat in mod direct la montarea repetorului fara de care repetorul ar fi stat in continuare la mine in casa, YO4CPO Vasile si YO4FRF Costel, precum si celor care au contribuit indirect la realizare si ma refer la YO3GWM Cristi – programarea statiilor, YO3GDI Cristi – verificare si aliniere duplexor precum si furnizarea antenei, YO3AAS Eli si YO3HJV Adrian – suport logistic strict necesar. De asemenea tin sa multumesc din partea tuturor radioamatorilor proprietarilor amplasamentului pentru intelegere si sprijin.

73, YO4ISC, Cristel