Cu hotspot la purtător, staţie portabilă (ideal Motorola, dar merge şi un Baofeng) cu acumulator de capacitate mare, că doar românu-i vorbăreţ, şi abonament cu internet la un operator de telefonie mobilă, evident.
Din enumerarea de mai sus, aproape orice este disponibil în cel mult 2 zile, mai puţin hotspotul, pe care fie îl găseşti la vânzare rar şi uneori la nişte sume ridicole, fie ţi-ai dori să-l construieşti, dar nu ştii de unde să începi.
Pentru că aici, pe 439100.ro, ne-am strâns o mână de oameni care înţelege ce înseamnă “ham spirit” (este spirit, da? ştiu că unii beau ultimul i când sunt puşi faţă în faţă cu un formular incomod), ne-am propus să fim deschişi şi gata să ajutăm orice radioamator care doreşte să construiască un nod portabil/mobil sau, cum i se mai spune de către unii, hotspot.
Deoarece nu o să intru în detalii foarte tehnice, vă prezint succint, fiecare element care compune nodul.
Schema electronică
O construcţie simplă, care are la baza 3 componente. Orange Pi Zero, modulul RF SA818 şi interfaţa între cele două, a cărei schemă este prezentată mai sus.
ATENŢIE! Schema iniţială omite cuplarea pinului 38 (MIC1N) la masă (GND) iar asta poate cauza preluarea şi amplificarea de zgomot de la orice generator de RF din apropierea nodului, dar în general se limitează la staţia folosită pentru comunicarea cu nodul. Pentru a preveni această problemă, se recomandă modificarea PCB-urilor existente, conform schemei de mai sus. Din fericire, pinul 38 este uşor accesibil, iar componentele folosite pot fi : C = 470nF – 1uF R = 200Ohm – 2kOhm Descoperirea a fost făcută de Cătălin, YO7GQZ, căruia îi mulţumim.
Rezultatul fizic al schemei este un PCB de mici dimensiuni, care se potriveşte “mănuşă” peste minicalculatorul OrangePi.
Cablajul imprimat
Realizat la JLCPCB, acesta vine populat cu modulul SA818 şi componentele din schemă. Lista o veţi găsi mai jos, în acest articol.
Modulul RF SA818 (VHF sau UHF)
Modulul poate fi cumpărat în varianta VHF sau UHF, de pe Aliexpress. Click aici
OrangePi Zero
Se găseşte pe piaţa din România, atunci când stocurile nu sunt 0 (adică 360 zile din an), însă cea mai sigură sursa este, din nou, Aliexpress. Click aici
Puteți intra și în posesia unei carcase pentru nod:
Linkul cu fișierele necesare imprimării 3D a carcaselor respective este acesta . (Îi mulţumim lui Andrei YO3ANS pentru variantele corectate).
Variantă corectată de YO3ANS
Lista de componente
Toate piesele necesare pentru popularea cablajului imprimat (exceptând modulul SA818) le puteţi comanda dintr-un singur loc, cu doar câteva click-uri, de la TME. Click aici. Stocurile pot varia, însă am facut o selecţie cu cele mai ieftine piese (însă nu “uscături”), dimensiunea potrivită şi disponibilitate ridicată.
Pentru pretenţioşi sau pentru cei cărora le pasă de EMI/RFI, se poate opta pentru intercalarea unui filtru ceramic (BPF) pe traseul de RF. Acesta este ieftin, poate fi comandat de aici şi poate fi adăugat la PCB-urile existente relativ uşor. Cablajele imprimate cu solder pad-uri pentru filtru sunt acum disponibile. Detalii aici:
În urma unei comenzi efectuate de curând pentru a popula 10 cablaje, am calculat costurile pe care le implică o singură placă. Acestea le puteţi vedea în poza de mai jos.
Disponibil la orice magazin cu electronice sau super market. Dimensiunea minima 2GB.
Imagine OS
Imaginea este disponibila aici:
https://cutt.ly/RoLinkX
Carcasă plastic, print 3D
Disponibilă la cerere. Detalii în curând.
Suma estimată pentru finalizarea unui nod este de 220 – 300 RON, iar costurile detaliate sunt următoarele : Orange Pi Zero + SA818 + Antena = 160 RON Componente = 38 RON Carcasa = 3D print (6 RON) / TME Tekal (44 RON) Card = 15 – 25 RON Total = 220 – 267 RON
“Rezultatul final, satisfactie maxxxima!”
Cum te putem ajuta :
Iţi punem la dispoziţie cablajul imprimat (gratuit sau contra unei sume simbolice de 50 bani / PCB)
Dacă ai dificultăţi de plantare a componentelor, poţi cere să primeşti PCB-ul pre-asamblat cu componentele SMD. Vei plăti NUMAI valoarea brută a pieselor şi numai cantitatea folosită pentru o singură placă (puţini sunt cei care au nevoie de 100 de rezistenţe 🙂 ).
Te asistăm la configurarea software a programelor necesare pentru conectarea la reţea, oricare dintre ele
Putem participa la comenzi de grup (OrangePi, SA818, componente), pentru a scuti costurile individuale
Aici o să scriu pașii necesari pentru o instalare de svxlink pe Orange PI Zero denumit în continuare „opi”.
Pentru ca articolul este destul de stufos, pun aici un fel de cuprins prin care sa accesati rapid sectiunile.
Configurarea modulului SA818/DRA818.
Calibrarea receptorului
Configurare network pentru autoconectare la ethernet/wifi/usb/modem
Administrare online
Reflectorul și un exemplu de configurare
Ca și echipament hardware este necesar un micro-computer OrangePi Zero
Pe partea hardware, poate fi la latitudinea fiecăruia ce alege pentru inter-gate-area cu radioul, însă două proiecte interesante ni le prezintă colegul nostru, Miron – YO3ITI:
Detaliile constructive și nu numai, multe alte lucruri interesante, veti gasi urmărind link-urile de mai sus.
Pentru cei ce nu se pot descurca cu ce se prezinta mai jos, am pregatit o imagine gata configurata cu sistemul instalat si care se conecteaza la un reflector de test, pe care se pot face reglajele de modulatie.
Se acceseaza prin ssh pe portul 22, cu userul root si parola: qweasd..!
Se recomanda schimbarea parolei. Sistemul este configurat pentru conectare la retea prin cablu ethernet si prin wifi la o retea folosita de obicei de catre hotspoturile facute prin telefoanele mobile Android. Reteaua este cea cu ssid=”AndroidAP” prezenta in exemplul de mai jos. O alta retea se poate adauga urmarind exemplul. ATENTIE! Imaginea este default Read-Only, pentru a fi protejat sd-cardul. Inainte de a se face orice modificare, se va da comanda “rw” (fara ghilimele) . Totodata, imaginea fiind comprimata, se va da apoi comanda:
/usr/lib/armbian/armbian-resize-filesystem start
Se asteapta aprox un minut dupa care se da reboot. Pentru conectarea la retea, se va completa ce este necesar in fisierul /opt/rolink/conf/svxlink.conf, adica credentialele primite la inregistrarea nodului.
Cei ce vor sa puna mana sa isi construiasca sistemul singuri, pot citi in continuare.
Imaginea se dezarhivează, rezultă un fișier cu extensia „img”.
Se download-ează de aici Balena Etcher, cu care se scrie fișierul img pe sd-card.
Recomand sd-card minim 4G, maxim 8G. Nu știu dacă se mai gaseste de 4G, dar de 8G este destul de răspandit și ieftin. De asemenea, să luați clasa „10”, deoarece au accesul mai rapid. Scrie pe card „Class 10”. Și să fie produs de o firmă cunoscută. Nu vă zgârciți.
După ce se scrie imaginea, se bagă în opi, se alimentează, se conectează la internet/rețeaua locală prin placa de rețea integrată și în câteva momente ar trebui să vă conectați prin ssh la sistem, pe adresa locală. Adresa o aflați din router, sistemul e configurat să își ia adresa prin dhcp.
Inițial vă conectați ca root, cu parola 1234; sistemul vă va cere să schimbați parola inițială într-una mai complexă și de asemenea, să creați un user cu care vă veți conecta de acum înainte.
Pentru următoarea conectare și rularea comenzilor uzuale, monitorizare etc, veți folosi user-ul respectiv, iar comenzile care necesită drepturi de root vor fi precedate de comanda sudo. Comanda sudo (substitute user do) permite rularea unor comenzi cu privilegiile de acces ale unui alt utilizator, de obicei root.
În materialul de față, pentru simplitatea editării, eu voi rula comenzile direct ca și root. Acest lucru se face prin comanda sudo su – după introducerea parolei, user-ul se va transforma în root, acest lucru se vede și în caracterul din stânga prompterului, care s-a transformat din $ în #. În continuare să dau următoarele comenzi:
Instalarea de față, după o idee a lui Adrian – YO8RXT, nu va fi una standard, ci se va face în directorul rolink din /opt; aceasta va simplifica configurarea și monitorizarea programului svxlink.
groupadd svxlink
useradd -r -g daemon svxlink
make; make install
Diferind de instalarea standard, librăriile necesare rulării programului nu se mai găsesc unde trebuie așa că va trebui să îi spunem sistemului unde se află acestea:
Svxlink trebuie pornit automat la pornirea sistemului, așa ca în directorul rolink creăm următorul fișier, numit rolink-cron.d, în care vom pune comenzile de mai jos:
#!/bin/bash
# RoLink
PAT='-p 526F4C696E6B'
echo 0 > /sys/class/leds/orangepi:red:status/brightness
ping reflector/vpn
ping -q -A -c 3 -W 10 $PAT reflector.rolink-net.ro > /dev/null 2>&1
if [ $? -ne "0" ]; then
echo heartbeat > /sys/class/leds/orangepi:red:status/trigger
# ping internet - google-public-dns-b.google.com [8.8.4.4]
ping -q -A -c 3 -W 10 $PAT google-public-dns-b.google.com > /dev/null 2>&1
if [ $? -ne "0" ]; then
systemctl daemon-reload
sleep 3
systemctl restart networking
fi
fi
echo 255 > /sys/class/leds/orangepi:red:status/brightness
exit 0
#
Orangepi zero are două led-uri, pe cel verde îl lăsăm în pace, când este aprins ne indică faptul că hardware sistemul este ok, cel roșu e folosit pentru statusul sistemului svxlink. Astfel, când programul este funcțional, led-ul va lumina intermitent, iar când este conectat în Rețeaua RoLink led-ul va fi aprins permanent.
Va trebui să dăm drept de execuție pe fișierele create:
chmod 755 *.sh
și să facem un simlink către rolink-restart.sh
ln -s rolink-start.sh rolink-re-start.sh
În momentul de față sistemul este pregătit de conectare. Cu configurația actuală, se va conecta la un reflector de test configurat în mod papagal, care vă va ajuta la testele de modulație. Pentru conectarea la rețea, în svxlink.conf vor trebui modificate aceste linii (trebuie să arate ca mai jos):
#HOST=bastus.go.ro
HOST=svx.439100.ro
iar aici:
CALLSIGN="nod_nou"
AUTH_KEY="qawsed"
va trebui introdus user-ul și parola pe care ar trebui sa le primiți în prealabil de la administratorii Retelei RoLink.
Mai jos urmează configurarea modulului SA818/DRA818.
Modulul comunică pe interfața serială cu sistemul. Interfața este folosită doar pentru programarea acestuia, nu are alt rol în comunicație. De obicei armbian vine cu interfețele de comunicație serială neconfigurate, așa că va trebui să verificăm în /boot/armbianEnv.txt existența următoarei linii, care va trebui să arate ca mai jos (dacă nu, se editează):
Va trebui să adaugăm un script care ne va ajuta în programarea modulului. Deci:
nano /opt/rolink/scripts/orangeserial.py
import time
import serial
ser = serial.Serial(
port='/dev/ttyS1',
baudrate=9600
)
ser.isOpen()
print 'Enter your commands below.\r\nInsert "exit" to leave the application.'
input=1
while 1 :
# get keyboard input
input = raw_input(">> ")
# Python 3 users
# input = input(">> ")
if input == 'exit':
ser.close()
exit()
else:
# send the character to the device
# (note that I happend a \r\n carriage return and line feed to the characters - this is requested by my device)
ser.write(input + '\r\n')
out = ''
# let's wait one second before reading output (let's give device time to answer)
time.sleep(1)
while ser.inWaiting() > 0:
out += ser.read(1)
if out != '': print ">>" + out
Scriptul de programare este făcut în Python. Vor trebui date urmatoarele comenzi, că sa meargă:
apt install python-pip
pip install pyserial
Pornim scriptul cu:
python orangeserial.py
după care dăm următoarele comenzi:
AT+DMOCONNECT
Dacă totul este în regulă, modulul va raspunde cu:
+DMOCONNECT:0
Deci, programăm frecvența:
AT+DMOSETGROUP=1,432.5500,432.5500,0013,4,0013
Ultimele 3 grupe reprezintă tonul ctcss la emisie și recepție (13->103.5) și nivelul de squelch (4).
și nivelul audio la ieșire din modul:
AT+DMOSETVOLUME=2
Ieșim scriind: exit
Configurare network pentru autoconectare la ethernet/wifi/usb/modem
By default armbian vine cu network-manager instalat. Îl dezinstalăm:
apt remove --purge network-manager
Mergem în /etc/network/interfaces și punem aceasta:
auto lo
iface lo inet loopback
auto eth0
iface eth0 inet dhcp
allow-hotplug wlan0
iface wlan0 inet dhcp
wpa-conf /etc/wpa_supplicant/wpa_supplicant.conf
wireless-mode Managed
wireless-power off
Aici avem configurate două rețele, prima e un hotspot din telefon și a doua este rețeaua de acasă, de exemplu.
Administrare online
Daca ați observat în svxlink.conf o chestie numită “[LocalVoter]” , aici este cazul să explicăm la ce se folosește. Din documentație, aflăm că svxlink știe să lucreze cu receptoare multiple, nu este cazul aici, însă pentru gestionarea acestora, s-au introdus niște comenzi: Rx(x)Enable/Disable. În configurația cu un singur receptor, acestea nu funcționează, de aceea am recurs la acest artificiu, și anume receptorul introdus prin voter. Asta face ca într-o situație reală și anume paraziși pe recepție, cu o comandă, să putem opri recepția nodului fără a interveni fizic asupra acestuia sau a streamului din rețea, și să-l repornim când este cazul sau după un anumit interval de timp.
#!/bin/bash
exec=$(</opt/rolink/scripts/t_rx)
if [ "$exec" == "1" ]; then
echo "ENABLE Rx1" > /dev/shm/voter_ctrl
else
echo "DISABLE Rx1" > /dev/shm/voter_ctrl
fi
exit 0
Acesta din urmă se ocupă de verificarea ultimei stări a receptorului, în caz de restart de exemplu. Pentru asta va trebui să-l adaugăm în fișierul rolink-cron.d din directorul rolink.
* * * * * root /opt/rolink/scripts/rx.sh
Atenție să fie executabile scripturile, deci:
chmod 755 rx*.sh
Următorul lucru este să instalăm soluția client/server oferită de Răzvan – YO6NAM de aici:
https://github.com/yo6nam/phpKontrol
Dacă nu suntem dispuși să instalăm server, instalăm doar clientul și apelăm la bunăvoința lui Răzvan pentru o pagină de administrare de pe binecunoscutul server XPANDER
Configul ‘launcher.conf’ pentru scripturile de mai sus arată asa:
Parametrii mqtt îi completăm cu ce primim de la Răzvan.
Interfața de administrare de pe mobil arată asa:
Ce este reflectorul și un exemplu de configurare
Reflectorul, parte a pachetului svxlink de ceva vreme, este un mic program care asigură interconectarea nodurilor. Configurarea sa este simplă și intuitivă și nu are nevoie de multe resurse; poate rula pe același sistem ca și clientul svxlink.
Am așteptat cu multă nerăbdare întâlnirea de la Câmpina, deoarece știam că este prima prezentare în care avem posibilitatea să vorbim despre RoLink, într-o ambianță cum nu se poate mai potrivită, dată fiind și apropierea sărbătorilor de iarnă. Dar cum a luat naștere această idee? Ne povestește Cristel în rândurile care urmează:
“Pentru că unele evenimente și întâmplări din viață au și o poveste frumoasă, aceasta trebuie scrisă sau spusă pentru a nu fi uitată. Și cum întâlnirea din 17 decembrie de la Câmpina se înscrie în această categorie de evenimente, merită să vă spunem povestea lui. A fost odată ca niciodată… o zi în care câțiva radioamatori s-au aventurat pe platoul Babele să-l readucă la viață pe Charlie. Zi nefastă totuși pentru că așa cum au plecat, tot la fel s-au și întors. Ba chiar mai rău. La plecarea din vârful muntelui, au constatat că nu au lumini de poziție la mașină, iar noaptea venea grabită.
Obosiți și amărâți de insuccesul acțiunii și ghinionul cauzat de luminile mașinii, totuși ne punem pe drum. Curios de ceea ce am reușit să facem, OM Florin YO9IIE, face un apel prin stație.
YO9IIE
Îi răspundem, ne simte amarul din voce și când află toata pățania, ne propune să facem o pauză în Câmpina la o ciorbă fierbinte, o pernă confortabilă, urmând să ne continuăm drumul spre casă a doua zi. O propunere onorantă pentru noi, pe care cu greu ne hotărâm să o acceptăm. Până la urmă am decis că este mai bine să acceptăm decât să riscăm să pornim la drum în condițiile date. Ajungem în Câmpina, ciorba ne aștepta fierbinte pe masă și ca surpriza să fie completă, OM Florin ne invită ca la întâlnirea anuală tradițională de la Câmpina să prezentăm un material despreRoLink. Trecut, prezent, viitor și ce mai vrem noi să povestim despre asta. Mănușa fiind aruncată, Cristi nu a mai avut ce face decât să o ridice și să plece cu ea acasă. Așa a început. Caută material de prezentare, poze, scheme, mai compune și un text și hai la PowerPoint cu ele. Numai că nimeni atunci nu și-a adus aminte că românul are o vorbă care spune cam așa: <Un nebun aruncă o piatră în baltă și alți zece se chinuie să o scoată> …ăla singur s-a găsit repede: subsemnatul care pe 9 decembrie trebuie să plece în Mexico. Și dacă pleacă, de ce să își lase prietenii la greu? Din pur egoism, aruncă piatra. Cu o zi înainte de plecare, la ora 16:40, le propune ca până la întâlnirea de la Câmpina să facă o fereastră în pagina www.439100.ro în care să transmită live prezentarea. Doar nu puteam să stau fără să văd și eu cum se desfășoară acțiunea de la Câmpina. Din păcate nu s-au găsit zece nebuni… au fost doar șase care au luat propunerea ca pe o adevărată provocare. ȘI AU REUȘIT. Au găsit piatra și au adus-o la mal, așa încât pe 17 decembrie, cu o tehnică mai mult decât amatoriceasă au reușit să transmită live prezentarea de la Câmpina.
Că au fost mici intreruperi inerente datorită internetului, că nu
a fost la rezoluție HD… oricum nu mai contează. Au reușit să facă ceva
ce alții, cu posibilități mult mai mari au făcut, dar nu semnificativ
mult mai bine. Colegii mei au demonstrat că radioamatorii nu sunt
amatori deloc. Și atuncicând vor… și își pun în cap să facă ceva, atunci CHIAR FAC, mai ales dacă și știu cum”.
Ei da… având în vedere introducerea deja
făcută de Cristel, mai rămânea doar să fim acolo în ziua cu pricina. Eu –
YO7JYL, alături de Cătălin – YO7GQZ, după o noapte și dimineață cu
temperatură de până la -10°C, am pornit la drum într-un peisaj hibernal
autentic, cu dealuri și câmpii ninse ori acoperite de un strat de
chiciură care îți îngheța și răsuflarea.
După două ore, am ajuns în plin soare cu dinți la Casa Tineretului unde talciocul era în plină desfășurare și fiecare a expus noutăți sau ceea ce nu a vândut anul trecut. Ținta noastră era însă prezentarea RoLinkce urma să aibă loc la ora 12. Prin amabilitatea domnului Florin YO9IIE care a fost o gazdă perfectă, într-o atmosferă relaxată, am putut face prezentarea: “RoLink – Prezent și perspective”.
Cristi – YO3GWM și Cătălin – YO7GQZ, alături de mine am povestit câte ceva din începuturileRoLink-ului, stadiul actual și mai ales planurile noastre de viitor în privința rețelei.
A împlinit deja un an în luna octombrie, așa că nu mai este chiar mic. Și în toată această perioadă s-au întâmplat multe lucruri frumoase. Idei au fost… și ele au dus la punerea în practică și concretizarea a ceea ce este acum RoLink: rețeaua națională a radioamatorilor români, o rețea mixtă de comunicații vocale, formată din noduri amplasate în diverse localități și zone din țară și nu numai (există unul și în ER la Chișinău – Republica Moldova), conectate prin internet. În acest fel, se asigură o comunicație vocală rapidă cu site-urile interconectate. Având acest scop bine definit… ideea de comunicare, s-a urmărit animarea benzii de 70 de centimetri. Pentru că am amintit de Republica Moldova, datorită lui Dumitru – ER1VOX, RoLink a depășit granițele României, el instalând de unul singur un repetor la Chișinău și un nod simplex în locația sa de bază de la Ialoveni.
RoLink s-a născut și dezvoltat pentru radioamatori și cu ajutorul radioamatorilor, de fapt. Astfel, traversând țara în lung și în lat și chiar depășind granițele ei, stații din zone foarte îndepărtate, au reușit să comunice între ele, de multe ori, poate pentru prima dată, legându-se și relații strânse de prietenie între oameni, având aceeași pasiune care îi unește: radioamatorismul.
YO7GQZ, YO7JYL, YO3GWM
Nu de puține ori, au fost semeni care s-au implicat activ alături de echipa RoLink și au ales să își pună echipamentele la dispoziție, găzduind cele peste douăzeci de noduri, câte sunt la ora actuală. Alți radioamatori au donat aparatură ori au participat împreună cu noi la dezvoltarea RoLink, practic fiecare cu ceea ce a putut. Dintre radioamatorii care au acceptat în propria locație unul dintre primele noduri, a fost YO6ZO – Lucian de la Sibiu, alături de care ulterior am instalat repetorul de la Păltiniș.
RoLink – Prezent și perspective – Filmul prezentării
Rețeaua a permis înlesnirea socializării, a relațiilor interumane între radioamatorii aflați la distanțe mari. În plus, tot colegii mei din echipă au dat startul nodurilor portabile, iar apariția lor a făcut posibilă accesarea rețelei din diferite zone ale Europei și chiar Terrei. Altfel spus, cu un sistem RoLink portabil alcătuit dintr-un OrangePi sau RaspberryPi, o staţie portabilă de tip Baofeng sau Wouxun, o interfaţă ce poate fi procurată de la Cristel – YO4ISC şi un stick de telefonie mobilă, de oriunde v-ați afla puteți comunica cu ceilalți radioamatori care folosesc rețeaua RoLink.
Nu mai departe de acest fapt, vreau să vă dau câteva exemple, chiar din echipa noastră: Cătălin împreună cu mine, am ajuns cu nodul portabil până în Croația. Cristi de asemenea, de curând ne-a salutat pe radio, dar prin intermediul nodului portabil, tocmai de la Balcic, din Bulgaria.
YO7GQZ, YO7JYL
Colegul nostru din echipă, Lucian de la Ploiești – YO9INA se află în clipa de față în Marea Britanie și ne transmite toate cele bune tot cu ajutorul sistemului portabil. Deținătorul recordului de distanță este Cristel care cu nodul portabil cel plimbăreț, a zburat peste Oceanul Atlantic pentru a ne ura sănătate tocmai din XE – Mexic. Tot printre pionierii sistemelor portabile, pot să îl amintesc pe Dumitru de la Chișinău – ER1VOX, care este tare mândru pentru că l-a construit cu multă pasiune și a traversat Europa împreună cu el. Acum îl putem vedea pe harta interactivă tocmai la Veneția, Italia.
Și apropo de asta, în cadrul prezentării, am facut precizarea referitoare la site-ul nostru, www.439100.ro unde se pot afla cu ușurință frecvențele folosite pentru programarea stației, locațiile nodurilor active precum și harta interactivă cu poziționarea lor, dar și acoperirea fiecăruia.
Predând ștafeta lui Cristi, acesta a punctat celor din sală și nu numai, ideea de bază a rețelei într-un slide-show interesant: comunicarea între radioamatorii aflați în diferite zone geografice, asigurând legătura între stațiile portabile/mobile în banda de 70 de centimetri la nivel național (“pe o frecvență unică”).
Colegul meu a explicat auditoriului modul în care este construită
rețeaua: de tip stea cu serverul central la YO3KXL, nodurile sunt legate
fie direct, fie prin VPN, streaming audio Timișoara (YO2LOJ) și
București (YO3KXL), “istoric” al nodurilor care accesează rețeaua
(YO2LOJ), măsurarea nivelului de semnal cu care sunt recepționate
stațiile care accesează rețeaua.
De asemenea, el a arătat care este infrastructura actuală a RoLink-ului și ceea ce se urmărește în viitor. În cadrul slide-show-ului, Cristi și Cătălin au explicat prin imagini istoria fiecărui repetor, exemplificând cu cele de la Călărași, Constanța, Pitești, București, Timișoara, dar și nodurile portabile și stațiile folosite. Deși nu au putut participa efectiv alături de noi, fiind absenți motivat din sală, ceilalți colegi au asigurat în permanență suportul tehnic pentru transmisiunea live de pe site și ni s-au alăturat în direct prin stație: Adrian din Iași și Lucian aflat în Marea Britanie. În finalul discursului, Marius colegul nostru de la Timișoara – YO2LOJ ne-a dat detalii despre sistemul hotspot D-star a cărui legătură la rețeaua RoLink facilitează interconectarea celor două sisteme, oferind practic informații bi-direcționale în timp real despre QSO -urile în desfășurare.
