Nici nu m-am gândit că ar fi altfel, decât o experiență ce merită trăită, chiar dacă pentru asta însemna să ne adunăm o parte din echipa RoLink din Pitești, București, Constanța și Iași pentru ca să fim prezenți acolo.
Nu imi dau seama acum din ce perspectivă ar trebui contorizați cei 370 de kilometri care despart Bistrița de Pitești, însă cred că nici nu are rost. Drumul trebuia să fie unul destul de lung și aglomerat, însă noi nu am simțit asta.

La dus distanța a trecut în plan secundar din cauza emoțiilor pentru Summit-ul de a doua zi, dar și a peisajului care începând de pe la Mediaș predomina în văi și dealuri până aproape de Bistrița. La întoarcere, mi s-a părut și mai scurt, datorită impresiilor deosebite încă vii în memorie, cu care am plecat de la această întâlnire, întrebându-mă când a trecut timpul?!

Cu toții, cei prezenti la Bistrița am înțeles importanța evenimentului, un prilej bun pentru a ne întâlni cu prieteni, dar și radioamatori pe care aveam să îi vedem pentru prima dată.

Vremea se anunțase ploioasă și cu puține grade în termometre, menită parcă pentru a descuraja pornirile noastre radioamatoricești.

Noi n-am simțit nici una, nici alta, căci atmosfera ce s-a creat alături de comunitatea bistrițeană de pasionați radio mi-a lasat impresia că nu este pentru prima oară când îi văd, ci cumva că ar fi o revedere cu niște vechi prieteni.

Din Pitești, am plecat alături de Cătălin pe drumurile patriei, presărate cu puțini kilometri de autostradă, urmând să ne întâlnim la destinație cu o parte din echipa RoLink: de la București, Cristi – YO3GWM alături de Sidonia – YO3JWM, Cristel – YO4ISC ce părăsise malul mării, dar și Adi – YO8RXT, ce venea  de la Iași. Tot din București, împreună cu ei au venit și Mihai – YO3CPR.

Gara din Bistrița a fost locul lor de întâlnire pentru experiența interesantă ce avea să urmeze în scurt timp la Summit-ul de toamnă – YO5KUC.

Programul și ordinea prezentărilor au fost perfect sincronizate cu transmisiunea live de pe streaming-ul site-ului Radioclubului YO5KUC, dar și pe site-ul nostru RoLink.

Pe lângă introducerea și urarea de bun venit din partea organizatorilor făcută de Atti, a început prezentarea lucrărilor.

Startul a fost dat de Cristi, colegul nostru din echipă, care ne-a captat atenția cu un proiect la care ține foarte mult – „Controler de repetor” care se referă la interconectarea a două stații radio și controlul acestora de la distanță cu ajutorul tonurilor DTMF. L-am rugat pe Cristi să ne spună scopul lucrării lui: „este deosebit de utilă realizarea interconectării a două sisteme pe o perioadă scurtă şi cu posibilitate de administrare uşoară. În general, astfel de sisteme sunt amplasate pe cote dominante de teren, cu posibilitate limitată de acces în anumite anotimpuri. Un astfel de sistem a fost montat în munţii Bucegi, mai exact pe vârful Cocora, la altitudinea de 2163 m.

Acesta poate fi controlat din Bucureşti, sau din raza de acoperire a repetorului, cu ajutorul tonurilor DTMF şi poate interconecta la nevoie sistemele Salvamontului, ale Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu repetoarele radioamatorilor ce au o acoperire la nivel montan foarte bună.

Un link asemănător a fost montat de echipa radioclubului YO3KXL şi pe terasa Facultăţii de Electronică şi Telecomonicaţii, însă la acest proiect s-a optat pentru controlul via internet. Lucrarea prezentată aici îşi propune să realizeze un montaj care să interfaţeze două staţii radio şi să poată controla de la distanţă frecvenţa staţiei ce realizează conexiunea cu un alt repetor, cât şi alţi parametri precum: blocarea balizării, blocarea nodului, activarea / dezactivarea releului 1, activarea / dezactivarea releului 2. Montajul are posibilitate de balizare la un interval setabil cu ajutorul codului MORSE, id-ul repetorului şi locaţia acestuia. Folosirea codului MORSE reprezintă cea mai simplă metodă de comunicaţie între om şi mașină. Acest procedeu de comunicaţie implică resurse minime hardware, însă necesită realizarea unui soft pentru generarea acestor mesaje. Comunicaţia între controlerul de repetor şi staţia ce realizează controlul de la distanţă se efectueaza într-un sens folosind tonuri DTMF şi în celalalt sens folosind codul MORSE.”

După intervenția pur tehnică a lui Cristi, a urmat prezentarea lui Mihai – YO3CPR, care ne-a adus în temă activitatea bogată și diversă a Radioclubului YO3KEX, în care discipolii săi, nimeni alții decât copiii dedicați acestei experiențe unice, descoperă cu multă curiozitate ce înseamnă se devii radioamator.

Cu răbdare și dăruire, Mihai este dedicat în căutarea și descoperirea de noi viitori radioamatori, alături de care acest hobby devine în timp pasiune.

Urmărind imaginile mi-am adus aminte cu plăcere de ceea ce am trăit acolo într-o zi de vară, Dunărea neobosită trecând pe lângă noi, soarele ce dăruia lumină și activitățile interesante pe care le practică acolo an de an copiii și nu numai. Multitudinea de cursuri din diferite domenii, printre care si radioamatorism, învațate de copii pe insulă, m-au impresionat, fiind și unele despre care nu m-aș gândi că mai stimulează interesul juniorilor, oricum saturați zilnic de informație bulversantă, pe care uneori nu o mai pot filtra.

O scurtă pauză între prezentări ne-a coborât cu picioarele pe pământ, amintindu-ne în ce anotimp suntem după care, alături de colegii mei din echipa RoLink am readus în discuție începuturile rețelei care a împlinit luna trecută doi ani de când ne unește în bandă.

Acești ani au apropiat radioamatorii, le-a stârnit curiozitatea de a încerca și altceva, de a experimenta și o altfel de modalitate de comunicare radio, în care pe lângă stație intervine și legătura la internet. Prin înființarea rețelei RoLink, noi am avut ca scop posibitatea de a socializa mai ușor unii cu ceilalți în banda de 70 de centimetri, iar internetul asigură conectarea rapidă în modul analogic a radioamatorilor. Astfel, se creează percepția că distanța dintre aceștia este neglijabilă, lăsându-le impresia că sunt atât de aproape unii de ceilalți, desi QSO-ul lor unește România (și nu numai) în lung și-n lat printr-un simplu PTT.

În continuare, Cătălin a povestit despre un proiect foarte recent și la „înălțime”, situat la 1981 de metri altitudine în Munții Făgăraș, despre care am dedicat și un articol special pe site-ul nostru. Sperăm să fi reușit cumva să dezvoltăm calitativ sistemul și să îl perfecționăm cât se poate, iar comunicarea să fie liberă, ca și spiritul RoLink, însă nu trebuie să uităm că depindem de internet.

Noi am ales să facem asta voluntar, cu resurse proprii sau donații de la radioamatori inimoși pentru a ne bucura cu toții de un salut, un sfat, o urare, de o parere și nu numai, de la capătul celalalt al undei, acolo unde cu siguranță suntem cu toții auziți. Am mai publicat pe site-ul nostru un articol detaliat despre trecut, prezent și viitor, în ceea ce privește dezvoltarea rețelei RoLink, așa că după câteva întrebări interesante de la colegii din sală, i-am cedat microfonul lui Cristel.

Proiectul lui despre “Nod RoLink portabil cu frecvență comutabilă și I-Gate APRS” a fost o supriză în momentul în care a aratat publicului slide-ul cu montajul cablajului pentru interfața RoLink.

Cablajul, în afară de nodul RoLink mai are integrat și un I-Gate APRS, iar Cristel a scos dintr-o cutiuță, precum Moș Crăciun din sac, câteva cablaje deja făcute cu multă migală, așa cum îl cunoaștem.

În realizarea lui, Cristel a pornit de la ideea nodului classic portabil, pe care suntem obișnuiți să îl luăm cu noi oriunde. Acestuia i s-a adăugat și partea de APRS, având avantajul folosirii unei singure antene. Lui Cristel i-a trecut prin gând să utilizeze o stație în VHF, iar partea de APRS să fie transmisă pe canalul de voce de la RoLink, însă fără ton pentru a evita deschiderea nodului și bruiajul întregii rețele. El este alcătuit dintr-o stație radio, iar nodul clasic are conexiune la internet din telefon. Detaliile funcționării sale ne-au fost prezentate de Cristel în stilul lui amuzant caracteristic.

În cadrul Summit-ului, gazdele ne-au pregătit două proiecte interesante, prezentate de Edi – YO5VAE și Septy – YO5ER.
Edi ne-a captat atenția cu un experiment interesant pe care l-a pus în practică – “Upconverter pentru RTL-SDR” cu ajutorul unui stick alcătuit din două integrate, unul cu rol demodulator și altul cu rol de tuner recepționând frecvențe între 24-1700 MHz.

Lipsind partea de frecvențe mai joase de 24MHz, s-a gândit să realizeze niște montaje pentru a recepționa și partea de unde scurte, construind astfel un upconverter. Detaliile interesante le povestește Edi în filmuletul de la transmisiunea live de la Summit.
Septy sau mai bine zis YO5ER, ne-a supus atenția cu un analizor de antenă pentru pasionații de construcții radio și nu numai, la un cost al produsului finit mult mai mic și cu un design interesant.

Astfel că pentru o sumă comparativ mai mică, față de ceea ce există pe piață, analizorul vectorial propus de Septy acoperă banda de radioamatori de la 500KHZ la 400 MHz. El mai are și un display color cu touch screen și se poate monta chiar la baza antenei, iar datele se pot salva pe un stick. Am avut ocazia să îi studiem meniul, printre care coeficientul de reflexie și diagrama impedanței. Analizorul propriu-zis ar costa sub 500 lei.

Finalul Summit-ului a aparținut tot gazdelor , prin persoana lui Septy, care a înmânat diplomele pentru câștigătorii ediției a 5-a a Cupei FM Năsăud: Miron – YO3ITI, Edi – YO5VAE, Adi – YO5PVA, Mugurel – YO8RHM, iar Florin – YO5PLP a primit și cupa.

Despre acest concurs, la care năsăudenii țin foarte mult, Septy ne-a mărturisit că s-a născut din dorința lor de a relansa această competiție și de a demonstra că încă se mai pot face legături în FM la concursuri.

În sala de prezentări a Radioclubului Sportiv Municipal din Bistrița s-au adunat laolaltă gânduri, idei, sentimente și trăiri pe care le-am simțit cu toții, cei strânși acolo și sper că acestea să se fi transmis și dincolo de camera video și microfonul care ne-au ajutat să fim văzuți și auziți în direct.

Comunitatea bistrițeană de radioamatori este alcătuită din oameni interesanți, cu care am împărtășit câte ceva din pasiunea ce ne leagă.

Mai în glumă, mai în serios, la discuțiile libere care au urmat prezentărilor din cadrul Summit-ului, s-a constituit ad-hoc un nod RoLink portabil care a încăput într-un buzunar, alimentat la o mini-celulă solară și prin intermediul căruia am schimbat controale și impresii cu radioamatorii din țară care ne-au urmărit și în transmisiunea live.

Ei ne-au înconjurat cu multă prietenie, deși cel puțin eu și Cătălin, vedeam pentru prima oară orașul și pe oamenii locului.

Am fost întâmpinați de oameni calzi, deosebiți, dar și profesioniști desăvârșiți, care s-au dovedit a fi niște gazde minunate, alături de care am petrecut câteva ore, transformate în clipe și amintiri la superlativ, ce vor fi bine păstrate undeva. Așa a fost văzută întâlnirea de la Bistrița prin ochii echipei RoLink și mulțumim organizatorilor pentru invitația care ne-a onorat.

Mulțumiri pentru multe dintre cadre lui YO5PLP și YO5ER

’73
Cristina – YO7JYL