YO7 F – Revedere deasupra Piteștiului

Când a fost instalat în urmă cu un an, luna lui Marte nu promitea prea multe condiții de supraviețuire a lui acolo. Așa cum ni s-a întâmplat mai mereu, în special  în ultimul timp, ca la orice lucru bine făcut, vremea de obicei joacă feste: fie este toamnă, frig, ploaie mocănească, fie început timid de primavară și același frig. Pe data de 12 martie 2016 se instala primul repetor din reteaua RoLink pe frecvența 439.100 MHz și ton 103.5 Hz, localizat pe unul din stâlpii nocturnei stadionului Nicolae Dobrin din Pitești.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Este practic cel mai potrivit loc de pe cea mai înaltă treaptă a orașului, iar deschiderea către depărtări este foarte bună, putându-se accesa de la zeci de kilometri distanță. Găsirea locației și autorizarea lui YO7F a fost posibilă cu ajutorul domnului Augustin – YO7AQF și a Clubului Sportiv Municipal YO7KFA. Repetorul a fost testat și a funcționat o perioadă și în podul casei noastre, după care i-am acordat încredere și a luat drumul înălțimii, fiind situat la 65 de metri deasupra stadionului.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Ieri însă, după ce în jumătate de țară s-a declarat cod roșu de caniculă, într-o atmosferă înăbușitoare care vroia să topească asfaltul și bările de fier ale pilonului, am decis că este momentul ideal pentru o revizie ca la carte a repetorului și schimbarea filtrului său duplexor, despre care noi credeam că începe să creeze probleme.  Ideea de a urca la el ne trecuse prin cap încă de prin primavară, însă din lipsă de timp, urmată de concedii sau alte activități prioritare, a fost amânată. Zilele și săptămânile au trecut și peste noi dar și peste el, astfel că dacă nici acum nu puteam ajunge cumva la repetor, probabil s-ar fi făcut tot într-o zi de toamnă cu vreme nefastă.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
Daniel Coco – YO7HHE

În dimineața zilei de duminică, ne-am adunat la baza pilonului câtiva radioamatori, dotați cu cele necesare: eu, Cătălin, Augustin -YO7AQF, Daniel Coco – YO7HHE, Dan -YO7IST împreună cu juniorul și Marian –  YO7HJM.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
Luca, Dan- YO7IST

În timp ce prindeam centura de siguranță, mi-am ridicat privirea spre vârful pilonului gândindu-mă cu oarecare stres ce înseamnă în minute cei șaizeci și cinci de metri pe verticală, cât de sigură este centura, când am urcat ultima oară atât de sus (am copilărit la penultimul etaj al unui bloc turn), ce fac dacă intru în panică pe scară, între cele trei estacade și părându-mi-se că parcă și stâlpul se cam mișcă. Evident că în fața colegilor radioamatori m-am dat vitează, spunând ca mi se pare o nimica toată, că de fapt nu am rău de înălțime și că aș fi vrut să urc la cutia repetorului, încă de la instalarea lui.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

După ce am stabilit că avem cu noi tot ce este necesar, ne-am grăbit cu urcarea numai la gândul că ne va prinde amiaza sus pe pilon și cumplită ar fi încă o deplasare pe scară, în cazul în care ar mai fi nevoie de ceva. Am oprit alimentarea cu energie electrică a repetorului și, unul câte unul, am început să urcăm pe scara de fier. Urcam treaptă cu treaptă și nu știam cum e mai bine: să mă uit în sus, ca să am un reper pentru cât mai am până la final sau să mă uit în jos ca să văd unde pun fiecare picior.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Mașinile din parcare se făceau din ce în ce mai mici, iar un vânticel apărut nu știu de unde, începea să mă încurajeze cu o boare de racoare. Cu fiecare pas către cer, vedeam din ce în ce mai clar faptul că mai am puțin și că, acolo sus, deși soarele vroia să ne topească, simțeam că este mai mult aer față de nivelul solului, lângă asfalt și clădirile de beton.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Asingurându-mă în centură, nu mă mai săturam de privit: la nivelul ochilor se vedea orizontul orașului, cerul albastru, soarele ce arunca o căldură de foc, asemenea unei lave topite și… restul lumii, mult mai mică. Blocurile ca niște cutiuțe cu chibrituri parcă aveau zeci de ochi pătrati, îndreptați spre stadion ca la un meci de fotbal. Undeva în depărtare, în spatele dealurilor care înconjoară orașul, în zilele senine de toamnă fără atmosferă încărcată, se văd munții acoperiți cu fesuri de zăpadă.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Între timp, colegii au desfăcut cutia în care erau stațiile, păstrate impecabil după o iarnă grea, doar șuruburile contragreutăților antenei erau puțin slăbite. Ei au schimbat filtrul duplexor care este ca dimensiuni un pic mai mare decât precedentul, așa că a fost nevoie să se facă încă o gaură în cutie pentru a-l prinde bine în șuruburi.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

De asemenea, au montat și un controler de temperatură care va asigura încălzirea repetorului în perioada rece.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Problema a apărut în momentul în care Cătălin și-a dat seama ca banda metalică OBO necesară pentru prinderea controler-ului în cutie, rămăsese undeva în portbagaj, iar mașina, cu dimensiunile unei jucării, se vedea la baza pilonului.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Oarecum hazlie inițial această situație, încurajându-ne unii pe ceilalți că îl vom lăsa așa doar până în toamnă când vom reveni la el să îi setăm temperatura, momentul a devenit ulterior presant la gândul că totuși este bine să coboare cineva înapoi la mașină pentru a o lua.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7AQF – Augustin

Domnul Augustin ne-a salvat, oferindu-se dumnealui să aducă banda metalică de jos și în același timp, i-a dat indicații  lui Luca, baiatul lui Dan – HO7IST, referitoare la cum să repornească alimentarea cu energie electrică în momentul în care de sus îi vom comunica acest lucru. Soarele se ridicase fix deasupra noastră și ardea din ce în ce mai tare, iar șederea sus pe pilon devenise din ce în ce mai grea.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

După ce a revenit domnul Augustin, pe care fie vorba între noi, l-am admirat enorm pentru acest gest, a fost prins controlerul. Luca, rămas jos la mașină a repornit curentul electric ce alimentează stațiile și repetorul a prins din nou viață.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Am făcut și câteva teste de modulație pentru a ne asigura că merge cum trebuie, iar apoi câteva poze. Știam că testul decisiv va fi la QTC-ul de la ora 17, când timp de aproape două ore va fi permanent în emisie.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Încă o privire de ansamblu a orizontului minunat care se vedea în jurul nostru și soarele neîndurător, ne-au făcut să revenim cu “picioarele pe pământ”.

Coborârea de pe pilon mi s-a părut mai ușoară decât urcarea sau poate gândul că știam deja la ce să mă aștept.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Cu fiecare centimetru care mă apropia de sol, mă încurajam la gândul că ce a fost mai greu a trecut deși mă lovisem de vreo două ori cu genuchii de fiare și mă dureau mâinile de atâta strâns scara în palme.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

Ajunsi pe pămant, ne-am uitat din nou către repetor, de parcă nu-l mai văzusem demult și ne-am asigurat din nou că este bine.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului
YO7HHE, YO7GQZ, YO7JYL, YO7AQF, TO7HJM

A fost o experiență interesantă alături de niște oameni minunați, dedicați acestei pasiuni și nu doar unui simplu hobby, care au ales voluntar să facă asta într-o zi de duminică, în locul unei băuturi reci la umbră sau răcoarea unei încăperi cu atmosferă controlată.

YO7-F-Revedere-deasupra-Piteștiului

’73

Cristina – YO7JYL

Repetor RoLink în Munții Făgăraș

Am auzit în urmă cu doar câteva zile ideea că, „putem să facem oricâte repetoare, păcat că se vorbește din ce în ce mai puțin prin intermediul lor”. Optimiști din fire, noi am pornit la drum cu dezvoltarea rețelei RoLink gândindu-ne totuși că trebuie să facem asta, indiferent de numărul  radioamatorilor care le vor accesa ori nu. Nu contează până la urmă, cine și câți colegi de-ai nostri radioamatori le vor utiliza, noi așa am considerat că este firesc să facem.

     Repetorul „înălțimilor”, căci despre el este vorba aici, și-a găsit locul acum, după o vară fierbinte în care trebuia testat în condiții „extreme” de temperatură. Din graficul  înregistrat încă de la sfârșitul lunii iunie, se vede clar cât de mult a stat în bătaia razelor soarelui, fără să îi pese cumva.

Grafic temperatură interioară, tensiune și temperatură exterioară

    Tot la capitolul „teste”, am luat în calcul și timpul îndelungat petrecut în emisie, iar de asta s-au ocupat  toate emisiunile QTC  de la Bistrița de peste vară. În urma tuturor acestor experimente, rezultatul a fost unul mai mult decât favorabil, așa că am prins curaj si ne-am spus că merită încercată și instalarea lui pe munte.

     Din păcate, în QTH-ul nostru de bază nu am apucat până acum să vedem cum se comportă în condiții de temperatură scazută, urcându-l pe data de 23 octombrie în locația sa definitivă, asigurată prin amabilitatea colegului nostru Andrei Stana.      Vremea de pe Vârful Florea din Munții Făgăraș își va pune cu siguranță pe el amprenta gradelor celor 1981 de metri, acolo unde se află site-ul.

Gândul de a instala un nou repetor RoLink le-a trecut prin cap încă de anul trecut: Cătălin – YO7GQZ și Dan -YO7IST căutau ceva… o locație care să aibă cumva o vastă acoperire în zona Transfăgărășanului, evident cu posibilitate radio și de internet.

    Ideal era să cuprindă cu semnal tot drumul, cu serpentinele sale pitorești atât de bine cunoscute, având în vedere că de la Barajul Vidraru și până aproape de intrarea în tunel la cota 2000 Salvamont sunt multe porțiuni văduvite de orice mijloc de comunicație mobilă.

   Posibilitatea instalării unui site de telefonie mobilă în zonă (vezi pe harta APRS YO7GQZ-3) ne-a ajutat enorm, iar gândul că vom putea ridica un nou repetor RoLink pe înălțimi, ne-a dat aripi pur și simplu. Aria de acoperire stabilită în urma simulărilor ne-a dovedit că merită efortul, frecvența sa de 439.050 MHz și ton de emisie 103,5 Hz, putând fi accesată chiar în apropiere de București.

    Proiectul măreț începea să prindă chip și apoi culoare în primavara acestui an, atunci când Dan ne-a adus o cutie perfectă pentru echipamentele radio, iar restul „ingredientelor”, și-au făcut loc în ea într-un mare fel.

   Repetorul este alcătuit din cele două stații Motorola GM 950, donate de colegul nostru de echipă, Cristi – YO3GWM, iar filtrul duplexor este prevăzut cu o rezistență – film de încălzire. În cutie mai este un sistem de back-up pe baterii care alimentează doar sistemul de APRS și am păstrat un loc liber pentru o viitoare baliză în VHF, care va fi montată anul viitor, însă condiția prioritară este aceea că sistemul trebuie să treacă cu bine peste iarna grea din Munții Făgăraș.

De asemenea, aici se mai află și digipeaterul pentru APRS, care ne va da informații importante despre tensiunea de alimentare a echipamentelor, temperatura din interiorul cutiei, dar și cea exterioară, a mediului ambiant. Cu multă muncă și mai ales răbdare, la începutul verii repetorul a intrat în perioada de testare, având legată o sarcină artificială cu rol de antenă.    Se punea însă problema găsirii unei locații pentru antena directivă și stația de link.

Statia de link

     În QTH-ul nostru de bază nu era posibil, datorită interferenței care s-ar fi creat cu link-ul pentru YO7F – repetorul RoLink din Pitești, asa că am ales, cel putin provizoriu, balconul de la etajul 9 al blocului unde locuiește mama mea. În principiu, toate au mers strună, testele au decurs bine, așa că rămânea amplasarea la altitudinea de 1981 metri a cutiei cu repetorul și a antenei, un Diamond VX-30.

   Cât timp a fost vreme bună, în plin mijloc de toamnă cu trena sa colorată , nu s-a putut urca la pilonul de pe munte din lipsă de mijloc de transport. Când în sfârșit s-a rezolvat problema din urmă, evident că WX-ul s-a schimbat la 180 de grade, ca și toanele unui cod portocaliu de vânt și ploaie abundentă.

    Astfel, într-o zi de octombrie cu ploaie ca de sfârșit de toamnă târzie, perfectă practic din punct de vedere meteo, ca orice instalare de repetor din rețeaua RoLink, Cătălin și Dan au pornit spre Curtea de Argeș. Au cotit apoi stânga, lăsând în urmă comunele și satele îmbrăcate în straie ruginii și sângerii pe alocuri, prin covoare dese de frunze.     Cătălin a transportat și tracker-ul de APRS și am putut urmări traseul lor, până la destinație.

    Cu cât urcau în altitudine,  ploaia și vântul se întețeau și nici măcar ceața densă nu a lăsat a se vedea ceva dincolo de ea. Doar siluetele stranii ale brazilor verzi, se vedeau ca niste umbre ciudate pe fundal, de parcă din spatele lor te așteptai să apară cineva.

     În zilele senine, orizontul deschis al înălțimilor dezvăluie crestele Făgărașilor, iar în vale se află oglinda Lacului Vidraru.

   De data asta însă, acțiunea s-a desfășurat într-o atmosferă bacoviană, ceea ce i-a și grăbit în a duce la bun sfârșit montarea repetorului.

    Drumul către vârf este unul forestier, oarecum greu de urcat, cu pietre și bolovani, are multe curbe cu diferență de nivel, nepracticabil cu un turism, dar remarcabil din punctul de vedere al peisajului.

     Cu o săptămână înainte de a urca repetorul, văzuserăm câteva poze de pe vârf, așa că ne-am facut idee despre cum va fi acolo, odată ce se va așterne iarna nemiloasă din zona golului alpin.

    Cătălin s-a gândit că ar fi bine ca antena să fie protejată, astfel că ea a trecut și pe la Cristel – YO4ISC în urmă cu ceva timp, cu scopul de a fi „îmbrăcată” într-o cămașă suplimentară din fibră de sticlă pentru a evita ruperea. După toate acestea, repetorul a fost urcat și fixat de pilonul pe care se află și alte echipamente, apoi s-a procedat la fel și cu antena.

    Testele de modulație au fost oarecum scurte din cauza vremii, după care au strâns în mare grabă totul.

    Ploaia se întețise deja, iar vântul sufla din răsputeri printre fiarele pilonului, în semn de avertizare că timpul lor acolo pe munte se apropia de sfârșit, ca într-o numărătoare inversă. În jurul orei 4 PM a început și coborârea, mai ales că începuse a se însera.

    Lui Cătălin i s-a descărcat între timp telefonul mobil, așa încât o perioadă bună din drum nu am avut posibilitatea de a-l regăsi pe harta APRS. Încă de la primele curbe spre vale, repetorul a început să își facă treaba, iar digipeaterul a aruncat în eter primele trame. Au urmat schimburi de controale pe parcursul drumului către casă, prin ploaie și noapte rece.

    Sperăm ca munca depusă acolo să nu fi fost în zadar, iar echipamentele să reziste cu bine la condițiile meteo vitrege de pe munte. Până atunci, vom monitoriza telemetria de pe harta APRS, prin cei trei parametri pe care îi transmite digipeaterul în mod constant.

    Interesant este faptul că la ora la care scriu acest articol, în cutia repetorului sunt 3 grade C, iar temperatura exterioara este de -14 grade C. Timpul care se va scurge până la primăvară ne va demonstra dacă locația aleasă a fost un succes. Tot ceea ce trebuie să facem noi, radioamatorii, este să ne bucurăm nu numai de apariția unui alt nod RoLink în rețea, dar mai ales, să le folosim pe cele existente cu înțelepciune, să împărtășim cu totii idei constructive, impresii, gânduri, în spiritul Ham-radio, să putem comunica liber unii cu ceilalți oricând.   

Acesta este și spiritul RoLink. ’73 Cristina – YO7JYL