Instalare repetor RoLink pe Vârful Istrița
Ora 5.30 AM… mult prea devreme pentru o dimineață de duminică, când răcoarea nopții de iulie, încet… se lasă dusă. Încă puțin de leneveală, chiar dacă drumul la care trebuia să pornim, ne spunea să ne grăbim. Voiam să fim deja în mașină pe la ora 6.30, dar nu ne-a ieșit. După ce ne-am asigurat că avem cu noi tot ce trebuie, cu o mică întârziere, cea a sfertului academic, aproape de ora 7 AM intram pe autostrada A1 spre București. Navigația fusese sinceră cu noi, încă de când am calculat traseul, așa că tot ne încadram în timp: 2 ore și 30 minute până la destinație – Primăria Comunei Pietroasele din județul Buzău. Evident că instituția statului nu este deschisă duminica, însă era doar un loc mai popular de întâlnire cu alți radioamatori. Ei se vedeau chiar pentru prima dată, cu un scop nobil: instalarea unui nou repetor în rețeaua care ne unește.
La fel de matinal se activase și rețeaua după ce, în același timp cu noi (eu și Cătălin), de lângă Brașov pornea și Răzvan – YO6NAM. Prietenii din RoLink ne-au ținut companie pe parcursul drumului, iar kilometrii șoselei se scurgeau prin Găești, Târgoviște, Ploiești și apoi, locul de întâlnire. Ne-am auzit cu YO6OEK – Coloman, Ovidiu – YOMPI, Gigi – YO7FFU, Laur – YO4FZV, nea Bebe – YO7AMK, iar după un timp a apărut, tot din mobil, Dan – YO3DEL.
Practic, începea să se contureze echipa ce avea să urce pe Vârful Istrița, aflat în apropiere de Buzău și vizibil de pe drumul dinspre Ploiești. În fața primăriei, deja ne așteptau Ovidiu – YO9XC și Răzvan, ce ajunsese cu câteva minute înaintea noastră. Bogdan – YO9GBA a sosit de la Năvodari, imediat după noi. Însă, până sosește toată lumea, cu ajutorul lui Bogdan, haideți să ne întoarcem puțin în toamna anului trecut:
“În luna septembrie 2022, în timp ce mă întorceam de la o lucrare, pe drumul dinspre Buzău către Ploiești, m-am gândit cum ar fi dacă pe dealul de lângă DN 1B ar fi instalat un repetor. Am făcut o pauză si m-am uitat pe GPS cum as putea ajunge. M-am abătut de la traseu și am ajuns la “Biserica dintr-o Piatră”, aflată în vârful dealului din localitatea Vârf. Am scos portabila Yaesu VX6 și am făcut apel pe repetoarele din zonă. Bucuros că am deschis repetorul din București – YO3A, am făcut câteva legături radio. Vedeam în partea stângă un alt vârf, mai înalt, unde se găsea un site de telecomunicații la care tânjeam. Am ajuns acasă și am vb cu Mihai – YO9GIZ care m-a sfătuit sa iau legătura cu Ovidiu YO9XC.
Peste câteva zile l-am sunat pe Ovidiu și a fost foarte încântat de vestea de a instala un repetor pe Vf .Istrița. Am vorbit cu Răzvan – YO6NAM și mi-a spus ca are nevoie de câteva informații ptr a putea face o simulare și a decide ce sistem este pretabil pentru acea zonă. Vorbisem cu Ovidiu să facem o vizită până la locație în luna octombie 2022. Pentru că vremea sa înrăutățise, iar eu nu am mai avut timp disponibil în program, vizita s-a anulat pentru primăvară.
În data de 18.03.2023, am făcut o vizită până la Năieni, unde este casa lui Ovidiu și împreună am urcat să vedem locul unde va fi amplasat noul repetor. Era o zi plăcută de primăvară, drumul ales către locatie este asfaltat până la Pietroasa Mică, după care urmează o porțiune de 4 km de drum neamenajat până la Releul de Telecomunicații Istrița. Ajunși la destinație parcă pe un alt tărâm, de sus se vede extraordinar toată partea de sud – est a României, cu terenuri cultivate și localitățile învecinate. Am văzut unde este amplasat stâlpul de comunicații și lângă el, o cladire micuță construită din pereți tip sandwich. Am intrat în interior unde am găsit vechiul repetor care functionase în acea locație, dar si alte echipamente de telecomunicații ce deserveau un post de radio local. Am făcut câteva poze transmise lui Razvan – YO6NAM și lui Dan – YO3DEL. Am plecat din locație cu gândul la ziua în care voi ajunge să particip la instalarea lui.
În ziua cea mare a instălarii eram în concediu, dar am plecat cu o zi mai devreme de la mare din Năvodari, la ora 6:15. Am ajuns în Pietroasele la 9:45 AM, unde m-am întâlnit cu parte din echipa ce face ca lucrurile să se unească.“
Revenind… pe rând, au apărut Dan – YO3DEL, care transporta cutia în care se afla repetorul și Mihai – YO9RAO, alături de Andi – YO9FGY. Echipa formată din opt oameni, s-a îmbarcat în trei mașini de teren, știindu-se că drumul forestier ce urcă la releul de telecomunicații de pe Vf. Istrița este mai dificil pe alocuri. Chiar și la altitudinea celor 750 metri, cât măsoară dealul Istrița, arșița zilei se anunța nemiloasă. Am parcurs o mică porțiune de pădure și apoi pajiște întinsă cât vedeai cu ochii, motiv pentru care, Cătălin a montat pe mașină o cameră cu scopul de a filma traseul.
Cu un puternic impact istoric asupra zonei, pilonul pe care aveam să urcăm antena repetorului, poartă amprenta unui turn de pază, situat în punctul cel mai înalt punct al Dealului Istrița (749 m).
Întorcându-ne puțin în trecut, în anul 1856 austriecii au montat aici o turlă de lemn – punct trigonometric – numit Surla Nemților, loc ce a fost inclus și pe harta întocmită în anul 1886. Numele turlei a fost dat de localnici, deoarece, în timpul războiului, dată fiind poziția turnului, putea fi folosit pentru supraveghere.
Cerul senin și lipsa umbrei aferentă zonei noastre de interes din preajma incintei, aveau să-si pună amprenta radiațiilor UV peste noi. Altfel, nacela din vârful pilonului oferă o panoramă uimitoare.
De aici se poate vedea Bărăganul, iar în zilele cu atmosferă limpede se pot observa zările spre Ploiești, orașul Urziceni sau chiar turnurile și construcțiile înalte din București. Spre nord, se pot admira munții Bucegi, Ciucașul, munții Buzăului și ai Vrancei.
De fapt, singurul loc unde se simțea cu adevărat o adiere mai răcoroasă de vânt, era pe platforma pilonului aflată la 20 și un pic de metri de la nivelul solului. În rest? Pajiște cu vegetație și flori de câmp, încinse de soarele lunii lui Cuptor.
Tocmai de aceea, pregătirile pentru montarea echipamentelor au fost făcute pe cât posibil de acasă, de către fiecare din noi, așa încât efortul depus asamblării lor să fie minim, în condiții uneori improprii sau imposibil de realizat.
Nu știam că va fi atât de cald, dar am preferat varianta asta, în defavoarea ploilor anunțate și care ne-au evitat. Ele s-au mutat cu o zi mai devreme, după spusele lui Ovidiu – YO9XC. Practic, în locația oferită de către dumnealui, aveam să punem amprenta RoLink pe încă un punct important al hărții YO cu acoperire radio.
O parte din noi am urcat pe pilon, iar Cătălin și cu Răzvan s-au orientat asupra locului unde vor fi amplasate suportul și antena, fapt confirmat și de Ovidiu, care ne urmărea de la baza incintei.
Au măsurat lungimea cablului, după care, l-au coborât de-a lungul pilonului și introdus în interior până la baza cutiei repetorului.
Între timp, Dan – YO3DEL a pregătit montarea lui în incintă și ne-a explicat cum a fost construit. Cu emoție în glas, ne-a spus în cât timp a proiectat modulele electronice, dar și programarea părții de soft. A scris nu mai puțin de 1700 linii de cod, pentru dashboardul cu care îl controlează şi monitorizează.
În cele de mai jos Dan – YO3DEL, ne prezintă repetorul pe care l-a proiectat cu pasiune și construit cu multă răbdare:
“Repetorul în partea de gestionare RF beneficiază de calitatea și fiabilitatea oferită de cele două stații Motorola GM340. A fost aleasă cu atenție stația de recepție dintr-un lot de 10 unități pentru a asigura o recepție liniștită și stabilă la semnale reduse.
Controlul stațiilor și gestionarea semnalelor audio sunt asigurate de OPI cu SVXlink și interfața de control, care a fost proiectată la finalul anului trecut și este deja implementată cu succes pe repetoarele Cozia și Pitești. În cazul prezentului repetor, am optat pentru ultima revizie a interfeței, care aduce îmbunătățiri la rejectia zgomotului extern și stabilitatea amplificatoarelor operaționale. De asemenea, comanda ventilatorului este realizată acum de un MOSFET, oferind un control mai precis și fiabil.
La nivel intern, toată conectica este sertizată și se bazează pe produsele AMPHENOL, recunoscute pentru calitatea lor. De asemenea, cablul coaxial folosit este modelul H155, care asigură o transmisie eficientă a semnalului și o manevrabilitate bună.
Pentru a ne asigura că repetorul poate funcționa și în absența semnalului de internet, a fost implementată posibilitatea de a funcționa local, în regim convențional. Este o caracteristică de reziliență care poate fi foarte utilă în anumite situatii.
Sistemul de răcire s-a dovedit performant, bazându-se pe un ventilator de 120×120 mm care ajunge până la 2600 rot/min. Acesta direcționează aerul printr-un tunel de răcire creat prin îmbinarea celor două stații (sus/jos) și pereții laterali verticali de fixare a acestora. Astfel, sistemul nu a depășit niciodată 39 de grade în teste.
Monitorizarea temperaturii este efectuată cu un senzor fixat prin frezarea canalului de sub tranzistorul final al stației de emisie.
Sunt monitorizate în permanență temperatura stației de emisie și temperatura aerului de răcire, puterea directă și reflectată în antena din care extragem SWR-ul, nivelul RSSI la recepție, tensiunile pe OPI și pe stații, curentul în IDLE și în sarcină, parametrii ventilatorului, starea intrării de PTT și iesire SQL din statii și alti parametri logici și de timpi interni.
Pentru măsurarea puterii directe și reflectate din antenă, precum și pentru a avea o atenuare minimă a semnalului util la recepție, unitatea SWR Bridge se bazează pe un cupler direcțional realizat cu un tronson de cablu coaxial H155 și atenuarea obținută este neglijabilă, numai 0.03dB. Totul este închis într-o cutie turnată din Al, oferind sistemului stabilitate.
Duplexorul este un model cu 3 celule pe RX și 3 pe TX care asigură o atenuare a frecvenței imagine de -98dB și o atenuare de inserție excelentă de numai 0.88 db la RX.
Parametrii de funcționare sunt afișati în permanență pe un afisaj LCD (20×4) conectat prin I2C la AVR, poziționat pe carcasa repetorului și trimiși la distanță prin telemetrie.
Sistemul de protecție, de control și transmiterea datelor de telemetrie, este realizat cu un microcontroller ATMEGA 2560 , o interfață pentru adaptarea și filtrarea semnalelor care sunt trimise către microcontroller spre analiză și un shield de Ethernet conectat prin SPI la AVR , care a fost ales ca variantă de lucru pentru semnal de internet cablat, evitându-se folosirea conexiunii Wi-fi care putea genera instabilitate în condiții de câmp RF ridicat.
Software-ul de management a fost testat intens timp de 45 de zile pentru a detecta și remedia eventualele erori. De-a lungul acestei perioade, au fost dezvoltate peste 1700 de linii de cod.
Sistemul de protecție analizează în permanență parametrii repetorului. Acesta intervine automat în cazul unei defecțiuni pentru a proteja echipamentul. Existența a 14 tipuri de erori care pot fi generate, ajută la diagnosticarea rapidă a problemelor.
Sistemul reactionează diferit în funcție de natura erorilor, astfel pentru erori critice (curenți și tensiuni mari, sistem de răcire defectuos…) sistemul este dezactivat și se încearcă repornirea lui o singură dată la un interval de timp. În caz de nereușită, se blochează orice activare automată a lui, rămânând posibilă numai activarea de către operator, de la distanță sau local.
În cazul erorilor mai simple, sistemul încearcă repornirea de 3 ori la intervale de timp de 5/15/45 minute (“Exponential Backoff”). Această abordare ajută la evitarea suprasolicitării sistemului și permite acestuia un timp de restabilire (răcire , stabilizarea rețelei de tensiune…). La fiecare 24 de ore de funcționare corectă, dacă a fost incrementat counterul de erori, acesta este decrementat cu o unitate.
Pentru a menține legătura cu repetorul și a monitoriza performanța, sistemul de telemetrie și control de la distanță utilizează MQTT (Message Queuing Telemetry Transport), un protocol de mesagerie care se potrivește perfect situațiilor unde se necesită comunicarea între dispozitive în medii cu lățime de bandă redusă, latență mare sau rețele instabile.
Erorile sitemului sunt scrise în EEprom pentru a fi persistente și în cazul deconectării de la tensiune. În cazul unei erori, sistemul face o “poză” a momentului declanșării acesteia, scriind în memoria nevolatilă, valoarea măsurată care a determinat eroare, tipul erorii, timpul la care s-a produs și numărul de reîncercări de restabilire, ceea ce facilitează diagnoza ulterioară și posibilitatea de a se trage concluzii despre ce nu funcționează corespunzător.
Pentru a folosi o cantitate minimă de date , parametrii măsurați sunt transmiși numai când aceștia suferă modificări și o dată la 15 secunde, pentru sincronizare sunt trimiși toți, în rafală.
Repetorul are și o serie de facilități de control de la distanță. Cu o simplă comandă, se poate porni sau opri repetorul, efectua un reset sau inhiba monitorizarea erorilor și altele. Acest lucru oferă un control total și flexibil asupra funcționării sistemului la distanță.
Pentru fixările mecanice s-au folosit elemente prelucrate din tabla de aluminiu de 2 mm. Carcasa repetorului are dimensiunile de 500x400x210 și include un contrapanou pe care sunt fixate elementele.
La partea de alimentare de 230v avem: siguranța bipolară , descărcator SPD, programator RTC, contor de energie, priză.
Sursa de alimentare a sistemului este de la DELTA Electronics- 12v/150W.“
Frecvența agreată la recepție a fost stabilită ca fiind 439.050 MHz cu tonul 103.5 Hz, iar pentru emisie 431.450 MHz. Toate au așteptat cuminți ca Răzvan și Cătălin să fixeze antena în suport și să verifice poziția ei, perfect dreaptă.
La acest repetor s-a optat pentru o antenă cu câştig (RAC R-4.05.004.01), dat fiind altitudinea “potrivită” pentru a concentra semnalul RF la un grad mic faţă de orizont şi pentru a ne asigura ca toate zonele pe care le putem deservi, vor lucra cu uşurinţă şi putere redusă.
Cablul folosit (Andrew FSJ-50B) ne-a permis ca, după o distanţă de aproape 24 de metri până la baza antenei, puterea se va păstra la un nivel decent. Pierderile introduse se situează în jurul valorii de -1.9dB.
Cum nu doar semnalul repetorului avea nevoie să fie intermediat de o antenă exterioară, la baza pilonului am instalat şi o antenă de tip MIMO, pentru a fi siguri că routerul MikroTik, care fusese prevăzut cu un modem LTE de la Quectel, va avea un semnal util pentru traficul necesar lucrului în RoLink.
Apoi, în interiorul incintei, repetorul a fost alimentat cu energie electrică și legat la internet cu ajutorul unui router 4G care foloseşte antene exterioare, după care au început primele teste, ca repetor local, în legături radio confirmate de Marian – YO9JXC. Pentru testele din RoLink, ne-au fost de ajutor QSO-urile cu Romică – YO9FDX, Cornel – YO3IFO, Adi – YO4PEA/M, Bogdan – YO3BEE.
Eram atât de bucuroși și mai ales, nerăbdători să-l testăm din mobil/portabil și de la distanță. De fapt, legăturile radio ulterioare efectuate pe drumul către casă, aveau să ne confirme că alegerea Vf. Istrița a fost una extrem de favorabilă.
Însă, până atunci, de la Ovidiu – YO9XC, cel care ne-a oferit locația cu prietenie, am primit invitația de a rămâne la masă. Practic, peste zi nu ne-a fost foame, iar în perioada de aproximativ cinci ore petrecute sub soarele arzător, Ovidiu ne-a adus apă rece.
În jurul orelor 15.30, coboram spre comuna Pietroasele, ghidați de Ovidiu care ne-a dus la căsuța lui de vară din comuna Năieni, aflată la câțiva kilometri sub dealul Istriței. Ne-am amuzat pe drum, deoarece în coloana de cinci mașini ce ne îndreptam spre QTH-ul lui Ovidiu, noi testam repetorul recent instalat.
În grădina din curtea cochetă, am fost invitați la masă în foișor, printre pomi fructiferi și un nuc bătrân.
Când foamea este mare, mâncarea… pe măsură de bună, iar compania în care este servită… în rezonanță cu restul, bucuria momentelor petrecute împreună, evident… mai intensă, iar amintirile se vor sedimenta mai puternic. Doamna Nina – YO9DCM, cuscra lui Ovidiu, împreună cu doamna Nina – YO9-1055/BZ, ne-au servit cu papa bun.
Sigur că eram obosiți, însă plini de energia oferită de succes, dar și de cafeaua ce ne-a injectat un plus de „hai la drum!”. Trebuia să ne urnim spre casă, fiecare în direcții diferite: eu și Cătălin spre Pitești, Răzvan spre Brașov, dar cu un mic ocol la Buzău pentru a-l lăsa pe Andi. Dan pleca spre București, iar Bogdan a făcut front comun cu piteștenii, așa că am porneam împreună, doar până la Ploiești.
Ultima poză înainte de a ne urca în mașini și promisiunea că vom reveni la toamnă pentru prima revizie inclusă în “garanție”, ne-au dat imboldul să pornim la drum. Știam că vom parcurge traseul spre casă în aproximativ trei ore, judecând după aglomerația unei seri de duminică. Dar nu conta, mai ales ca ne-am conversat prin repetorul de la Istrița până la ieșirea din Târgoviște spre Găești.
Mă uitam la apusul unei zile încununate de succes, timp în care, mă gândeam la bucuria gazdelor noastre din YO9 pentru repetorul care prinsese viață în locul unde istoria îngropase trecutul. Și… dintr-o dată, vârful Istriței a renăscut! În mintea radioamatorilor s-a întipărit vestea noului repetor. Spre încântarea noastră, mulți vor să-l testeze… să-l audă și mai ales, prin intermediul lui, să salute o comunitate întreagă. Astfel, cea mai frumoasă recompensă pentru noi, dar și cele mai sincere laude, ne sunt oferite prin feed-back-ul pe care îl primim de la oameni. Succesul despre care spuneam, este de fapt un cumul de factori cu rezultat fericit:
– amplasamentul turnului de supraveghere construit în mod inteligent de către strămoșii noștri, determină o arie de acoperire extinsă;
– echipamentele folosite şi construite cu multă pasiune, oferă raportul perfect calitate – performanță;
– oamenii care au instalat repetorul pe Vf. Istrița s-au dedicat întru totul acestui scop nobil, fără a face rabat de la nimic, îndiferent ce.
Totul este atât de simplu, iar istoria RoLink, se scrie încă…
Cristina – YO7JYL