Luna Mai 2016. O zi obişnuită din viața RoLink-ului. Dimineața devreme. Foarte devreme pentru mulți dintre noi:
– Alo apeel, apel general, apel general via RoLink de la YO9 ciarli mike foxtrot.
Aproape imediat:
– Bună dimineața domnu’ Paul, răspunde YO6 zulu oscar via RoLink, operator Lucian la qth-ul de bază cu portabila Baofeng. La Sibiu soarele a răsărit, temperatura plus 20 grade…, bla, bla, bla, – discuții normale d’ale noastre.
A doua zi. Dimineața devreme. La fel de foarte devreme pentru mulți dintre noi:
– Alo apeel, apel general, apel general via RoLink de la YO9 ciarli mike foxtrot.
… Liniște … Ziua următoare…Dimineața devreme. La fel de foarte devreme pentru mulți dintre noi:
– Alo apeel, apel general, apel general via RoLink de la YO9 ciarli mike foxtrot.
… Liniște …După câteva zile…Dimineața devreme. La fel de foarte devreme pentru mulți dintre noi:
– Alo apeel, apel general, apel general via RoLink de la YO9 ciarli mike foxtrot.
Aproape imediat:
– Bună dimineața domnu’ Paul, răspunde YO6 zulu oscar via Echolink, operator Lucian la qth-ul de bază cu portabila Baofeng. La Sibiu soarele a răsărit, temperatura plus 20 grade…, bla, bla, bla, – discuții normale d’ale noastre.
– Bună dimineța, Luciane. Ce s-a întamplat, domnule, că nu te-am mai auzit de câteva zile?!
– Domnu’ Paul, așa cum am vorbit cu băieţii de la RoLink, a trecut Cristel YO4ISC pe la mine, i-am dat stația de la RoLink și ce mai aveam pe aici pentru ca să facem un repetor, să îl montăm la Păltiniș, în locația unde acum este digipeaterul YO6ZO-3.
Locația are o acoperire foarte bună pe ambele părți ale muntelui… – discuția a continuat, dar cu teme obișnuite.
Așa a început “epopeea” repetorului de la Păltiniș… de fapt a nodului repetor din rețeaua RoLink. Și așa cum bine spunea Lucian, băieții s-au apucat de treabă.
În câteva zile, cutia în care puteam monta cele două stații, sursa și filtrul duplexor a fost gata, Cristi YO3GWM s-a apucat de setat stațiile și făcut probe de funcționare, Cătălin YO7GQZ a pregătit sacoșa cu cele trebuincioase (cască, centură de siguranță, cordelină și multe altele) pentru că cineva trebuia să facă și partea de alpinism din frumoasa noastră pasiune, numai că – deja’vu – a apărut o foarte mare problemă.
Cineva nu vroia să țină cu noi ca să putem merge să instalam toate „jucariile” acolo sus, la 1700 de metri.
Vă întrebaţi probabil cine… VREMEA. Meteorologii anunțau în ajunul week-endului următor soare și cald. Spuneți și voi, puteam noi să mergem să montam repetorul? Evident că nu. Doamne ferește… cum puteam să încălcăm regula de bază. Și a venit până la urmă week-endul mult așteptat.
La Meteo se anunța pentru week-endul următor cod galben de furtună cu ploi și descărcări electrice în vreo 6 județe printre care și Sibiu. SUPER.
Acum e momentul. Este vremea ideală să ne apucăm de treabă.
Formăm echipa: YO3GEJ, YO3IHG, YO4ISC, YO6ZO, YO7GQZ, YO7JYL, YO9INA.
Eu-YO7JYL alături de Cătălin YO7GQZ, am plecat sâmbătă spre destinația turistică situată deasupra Sibiului la altitudinea de 1700 de metri, despre care auzisem deja la meteo că ar fi învăluită în ploaie și ceață.
Am pornit cu „roua’n picioare” către ceea ce știam încă de la început că avea să fie o aventură de neuitat plecată de la dorința de a lega Transilvania de restul nodurilor RoLink.
Canicula de la QTH-ul de bază din Piteşti ne-a gonit pe ruta Transfăgărăşanului, într-o traversare a munților via Bâlea Lac.
În plus, de acolo trebuia să luăm o antenă instalată anul trecut pe acoperișul Cabanei de la Salvamont Argeș – Cota 2000, chiar înainte de intrarea în tunel.
Din păcate, antena nu s-a putut demonta în timp util din cauza condițiilor meteo nefavorabile din urmă cu câteva zile, așa că a rămas varianta unui X50 pe care îl aveam ca rezervă în portbagaj, achiziționat împreună cu YO3GWM -Cristi ce avusese ca destinație alt proiect.
Nodul portabil al lui Cătălin a fost cu noi și de mare ajutor pentru a ține legătura cu ceilalți, după care am comunicat prin nodul portabil al lui YO9INA. Vacanță ori concediu… nu știu, dar cineva zicea că în asemenea zile caniculare toată România se mută la mare. Nu nu… toți se duc la munte, altfel nu îmi explic de ce era coadă la intrarea și ieșirea din tunelul de la Bâlea de pe Transfăgărăşan. Noi ne și grăbeam un pic deoarece aglomerația de pe drum ne-a cam dat de furcă și în plus la Păltiniș deja știam că vremea urmează să joace feste.
Cu restul echipei urma să ne întâlnim acolo: Lucian YO9INA de la Ploiești ajunsese la Sibiu cu o zi înainte și împreună cu Lucian YO6ZO în regim de gazdă, s-au deplasat la amplasamentul repetorului pentru a pune la punct detaliile a ceea ce mai trebuia de cumpărat.
Locația antenei este pe un pilon ce aparține Radioclubului Municipal Alba – YO5KDV, aflat pe vârful din spatele punctului de plecare a pârtiei de schi de la telescaun, iar repetorul va sta în construcția improvizată oarecum de la baza lui.
Aceasta avea nevoie de o reabilitare, fiind destul de ruginită și afectată de vreme. Astfel, odată ajunşi ceilalţi colegi din București: Cristel YO4ISC împreună cu Mircea (fiul lui care îl însoţeşte și îi este de un real ajutor pretutindeni), Marius YO3GEJ și Vlad YO3IHG (căruia îi mulţumesc pentru multe dintre poze si cadre inaccesibile mie), au achiziționat restul de materiale pentru refacerea construcției cu OSB și izolarea cutiei în care se „odihnesc” stațiile cu polistiren extrudat, plus restul celor necesare pentru finalizarea proiectului.
După câteva reprize scurte de ploaie pe urcușul către Păltiniș, dar și scăderea temperaturii ca un cronometru grăbit pe numărătoare inversă ce s-a oprit la 11 grade, am ajuns la destinație unde Cristel deja terminase de refăcut podeaua „caşcarabetei”, așa cum ne-a plăcut nouă să-i spunem și lucra la asamblarea repetorului în cutie.
Cătălin urma să urce antena în vârful pilonului înalt de două zeci de metri, așa că nu a mai pierdut timpul, profitând de o fereastră de lumină fără ploaie, deschisă parcă pentru noi pe cerul plumburiu ca o poartă printre nori.
S-a creat astfel momentul perfect pentru întâlnirea cu infinitul albastru. Tot pe pilon, undeva în lateral, era o antenă ground-plane părăsită, căreia Cătălin i-a atașat cablu și mufă pentru APRS, dar constatând că are reflectată mare şi pentru că nu a putut ajunge la ea în condiţii de siguranţă a renunțat, lăsând-o pe cea veche.
Într-o atmosferă destinsă, în timp ce legătura cer-pământ era asigurată prin intermediul unei frânghii de care noi, „muritorii” legam diverse chei, șurubelnițe, patent și alte obiecte care ne erau cerute de „cel de sus”, iar Cristel cu două mâini, dar parcă avea încă pe atâtea, termina de montat stațiile în cutie, au început testele.
Ceva părea să nu meargă cum trebuie, începuse ploaia și ora era destul de târzie, așa că s-a decis reluarea testelor pentru ziua următoare.
Orele care au urmat au fost de grea încercare pentru toata munca depusă peste zi, deoarece în teatrul de luptă al norilor dezlănțuți în smoala nopții, trăznetele din apropiere au făcut ca sursa ce alimentează aprs-ul să se ardă într-un mod straniu.
La gândul, „bine că a fost doar atât”, baieții și-au continuat treaba, cerând controale de la stații cât mai îndepărtate, modificând modulația slabă și metalică inițial, până la cea de acum.
Oricum prima lui zi de existență acolo s-a petrecut… cum altfel… cu ceață densă și burniță de toamnă, astfel că „fereastra”… din tavanul cașcarabetei a fost izolată cu o bucată dintr-o placă de policarbonat pentru că apa se prelingea în interior.
Cu mult ajutor din partea radioamatorilor din Sibiu, Târgu Mureș, Alba, București, Timișoara, Călărași… colegii mei au stabilit forma finală a repetorului, iar timpul și folosirea lui în cele mai diverse condiții ne va spune ce mai este de făcut.
După amiază, obosiți dar bucuroși că proiectul „Păltiniș” a decurs asa cum ne-am propus și că harta Romaniei s-a colorat cu încă un repetor RoLink, a urmat lungul drum spre casă pentru colegii din București și Ploiești, iar Cătălin și cu mine am rămas în Sibiu.
YO3IHG, YO9INA, YO7GQZ, YO7JYL, YO4ISC, Mircea, YO3GEJ
Temerea noastră cea mai mare încă de la început a fost evident legată de vreme, pentru că se anunțaseră în mai multe rânduri furtuni cu ploi torențiale tot week-endul. Însă, am profitat de câteva ore în care și vremea parcă a luat o pauză și s-a îndurat de noi, pentru a vedea în final antena sus, cu vârful către toate cele patru zări.
Ne-am bucurat enorm că am fost acolo, în mod voluntar, că spiritul de echipă și dorința de a face un lucru bun, din suflet, au fost mai presus de orice, fără nici o pretenție sau obligație, fără a aștepta un „mulțumesc” din partea nimănui, indiferent de ceea ce va fi mâine…
Cu această idee am plecat fiecare dintre noi la drum, amplificată în orice moment de gândul că trebuie să facem asta orice ar fi, mai ales ca doi dintre noi își serbau ziua nașterii, odată cu nașterea în condiții grele a repetorului: Cătălin YO7GQZ a ales ca de ziua sa, în locul cupei cu șampanie de la o masă tradițională, să se mulțumească doar cu o bere 0% alcool, cocoțat în vârful pilonului pe o platformă prinsă cu doar patru șuruburi ruginite, iar Lucian YO6ZO (împreună cu XYL-ul lui) deși cu probleme de sănătate, a vrut să împlinească încă un an din viață lângă repetorul pe care și-l dorea acolo de mult timp.
Odată făcută promisiunea cu tot ceea ce puteam face din punct de vedere uman: răbdare, înțelegere și dorința de a ajuta în acest proiect extrem de important pentru radioamatorism, nu a mai contat nimic altceva, nici măcar vremea, pentru că „HAM-Spirit” există și trebuie să ramană în continuare liber ca și nevoia de comunicare.
73
Cristina – YO7JYL